Într-o țară de oi, porci, vaci și câini, cine are nevoie de un țap ispășitor?

Cu mâinile pe podea, capul în jos, un vârf de picior ridicat în aer și celălalt picior fixat temeinic în covor, așteptam aplauzele și notele de 9,78 sau măcar 9,56 care să mă trimită pe podium după evoluția la sol. Eram sedusă de Emilia Eberle levitând în șpagat pe “Sanie cu zurgălăi”, suspendată ca un mic Harrier, cu motoarele turate la maxim, decolând și aterizând precis și grațios. Peste 3-4 ani, mutată la bloc, în mușuroiul de copii de muncitori lăsați cu cheia de gât, ne-nvârteam amețitor pe bătătoarele de covoare și nădușeam încercând salturi mici pe bârna de pe pista de PTAP. Nu cred să știu vreo fetiță care să nu fi vrut să fie Nadia sau Ecaterina Szabo sau Teodora Ungureanu.
Sătui de Ștefan, Mihai și Eminescu, am căutat să-mbogățim trista noastră dietă de figuri inspiraționale cu sportivi. În sport e mai puțin loc de politică, ne spuneam. În sport încape mai puțin subiectivism. Sportul șterge originile nesănătoase, îmbracă în pantaloni scurți și sărmanu și chivernisitul, și hoțul și vardistul.
Gimnastică, fotbal și tenis, box și haltere și atletism, handbal și înot. Copiii și părinții lor, strânși într-un vis comun ca un meniu cu un singur fel, fugeau din frigul umed al apartamentului spre olimpiade și campionate, spre bani și glorie, podium și imnuri cântate pe marile stadioane ale lumii.
Bani și glorie. Și recunoaștere.
O nevoie permanentă să subliniem că totuși, în ciuda comunismului și a Canalului, în ciuda lașității și a sărăciei, nu suntem ultimii oameni. Dacă am fi fost ultimii oameni, nu am fi putut să dăm un tenismen ca Ilie sau să inventăm nota 10 în gimnastică sau să fim puternici ca Nicu Vlad și vicleni ca Dobrin. Nu suntem clar ultimii oameni, că îl avem pe Gațiu și pe Maricel și pe Virginia.
Odată cu apariția noii galerii de modele, Gigi și Nuțu, Mutu și Mazăre, Bianca, Zăvoranca și Bahmuțeanca, sportul s-a mutat în cafenele, șaormării, televiziuni de apartament și bordeluri.
Sportivii români și performanțele sau eșecurile lor reușesc cu greu să își facă loc în headlineuri, trecând prin liniile de front minate cu maneliști, starlete tv, curviștine și copilași de securiști.
În ultimii 20 de ani, mândria națională nu s-a mai sprijinit pe performanțele sportivilor ci a fost luată pe genunchi și crescută cu pufuleți și pâine cu cartofi de Vadim, Funar, Păunescu și Dan Puric, iar acum, când e mare și i-au dat țâțele, a fost preluată de Ponta și PSD.
Ignorat, uitat sau folosit doar în campanii electorale, sportul românesc malnutrit și subdezvoltat putrezește într-o debara, ca o maimuță cu talgere cu blana mâncată de molii.
Și dacă până acum, când cotrobăiam după o damigeană sau o pereche de pantofi, dădeam peste maimuța cu talgere și ne minunam că încă mai merge, acum am descoperit că s-a stricat. Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, echipa de gimnastică feminină a României nu s-a calificat la olimpiadă. Antrenorul Bellu spune că, dacă se caută un țap ispășitor, el se oferă.
Într-o țară de oi, porci, vaci și câini, cine are nevoie de un țap ispășitor?
PS. Iată și o explicație mai puțin sociologico-metaforică dată de jurnalista Emilia Șercan:

Faptul ca echipa feminina de gimnastica a Romaniei nu participa la Jocurile Olimpice este rezultatul jocurilor politice teribile facute in sport de catre Gabriel Oprea si acapararea Comitetului Olimpic Sportiv Roman (COSR) de gasca si acolitii lui. Acum doi ani, Alin Petrache devenea presedintele COSR in urma presiunilor si jocurilor facute direct si pe fata de Gabriel Oprea, pe atunci pe cai mari, vicepremier si ministru de Interne. Contracandidatul lui Petrache a fost atunci Octavian Bellu, cel mai titrat antrenor DIN LUME. Cu toate astea, Bellu nu a avut nicio sansa in fata manevrelor lui Oprea si Petrache. 

In cazul in care nu intelegeti ce scriu aici va spun atat: tatal lui Alin Petrache, Adrian Petrache, si-a luat doctoratul cu Gabriel Oprea. S-a aflat in primul lot de “doctori” facuti de Oprea in 2004 la Academia de Politie, alaturi de Radu Timofte, seful de atunci al SRI, Ionel Marin, adjunctul sefului SRI, si Marcel Simpetru, adjunct al procurorului general de atunci. Pe Oprea si Petrache-tatal ii leaga nu numai o veche prietenie, ci si banii. Mai tineti minte celebra declaratie a lui Traian Basescu din 2004, cand zicea ca Gabriel Oprea este seful mafiei personale a lui Adrian Nastase, formata din Bittner, Petrache si Bejinariu? Ei bine, despre Adrian Petrache era vorba.

Mai devreme am vazut o declaratie a filfizonului de Petrache in care zicea ca Bellu ar trebui sa isi asume niste responsabilitati pentru acest esec. O spunea pe un ton superior, arogant. Este un sacrilegiu pana si faptul ca acest individ ii pronunta numele lui Bellu.

In 2014 cand figurantul de Petrache a devenit seful COSR nimeni din presa sportiva nu a scris despre jocurile facute de Oprea. Nimeni. In schimb, acum toata presa sportiva jeleste din cauza dezastrului de la echipa de gimnastica. Asta este rezultatul faptului ca pana si sportul a fost acaparat de gastile politice. Va spun sincer ca mi-a picat teribil de rau vestea ratarii calificarii pentru ca am facut gimnastica si iubesc acest sport cu tot sufletul.

4 comments
  1. stefanbragarea said:

    Doamnă Feher, din păcate aveți înspăimântător de multă dreptate

  2. BN said:

    Raluca, spune te rog o chestie, fie si doar ca raspuns la un oaresce comentariu (“reply to a whatever comment”, pentru hipsteri), adica nu neaparat printr-o postare dedicata subiectului ci doar printr-un simplu “da” sau “nu” la intrebarea mea din comentariul asta.
    Tu mai intelegi ceva din tot ceea ce se intampla acuma ? Spune drept!
    Fiindca eu unul, in ultimii 10 ani de zile, am avut impresia ca pot decela/discerne/developa cateva fire si m-am orientat si eu dupa cum m-a dus mintea, catre firele mai apropiate de valorile mele. Si mi-a facut impresia intotdeauna ca ne-am “cunoscut” (pe blogul tau, fiindca nicicum altfel) pe unele fire comune.
    Acuma insa, iti marturisesc : nu mai pot intelege nimic din zarva, carnavalismul, manelismul si deci perfidia astora zile,
    Tu intelegi ceva ?

    • feher said:

      Nu inteleg. Si d-aia ma zbat. Ca daca as intelege as sta linistita asteptand sfarsitul.

  3. Marius said:

    Un comentariu iesit din contex:
    Desi sunt unele lucruri cu care nu rezonez in ceea ce scrii, imi place ironia pe care o folosesti in articole. Asa ca as vrea sa ma abonez la acest blog, dar din pacate nu reusesc sa gasesc sectiunea in care pot sa fac asta. Care ar fi solutia?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: