Moartea regelui lebădă

Ieri am aflat că a murit un om pe care l-am cunoscut cândva. Spre deosebire de mulți alții, omul ăsta care s-a oprit din respirat acum câteva zile făcea ce îi plăcea, prea obosit să facă ce îi cer alții.
-Nu vreau să merg la castel, se târa ieri pe coate un băiețel de vreo 6 ani. Mama, americancă zdravănă i-a șuierat porunca în ureche: mergi pentru că mergem toți. În viață nu faci doar lucrurile pe care le vrei, unde am ajunge?
Chiar?
Ghida ne aleargă prin camerele castelului Neuschwanstein. Sunt unul din cele 6000 de oameni care calcă zilnic prin căsuța lui Ludwig al II lea, regele bavarez care a ales să nu facă ce vor alții să facă.
S-a izolat într-un Truman Show populat de personaje wagneriene și biblice și și-a construit pereți care să-l despartă de o lume cu degetele ocupate de mâncărimi vulgare, pe care nu le putea pricepe.
Și-a construit un castel care este considerat cel mai frumos din lume.
În el, cei 6000 de turiști cască zilnic gura, printre altele, la sala tronului bizantină, la dormitorul cu pat acoperit de o cupolă de catedrală gotică și la peștera artificială, cu stalactite și stalagmite, construită după opera wagneriană Tannhauser. A cheltuit prea mult și băieții de la fisc au aranjat un consult medical care a stabilit că era nebun. Înarmat cu irefutabila dovadă a demenței monarhice, guvernul a hotărât să scape de Ludwig și l-au închis la Palatul Berg. A doua zi, regele a fost omorât și făptașul niciodată descoperit.
-Dar dacă era nebun, cum putea să construiască atât de frumos?
Indianca așteaptă nedumerită un răspuns de la ghida care, neștiind ce să spună, se aruncă într-o dizertație despre celelalte proiecte megalomane ale regelui lebădă.
Nebunia e sacul de cânepă pe care îl tragem pe capul tuturor celor care nu fac lucrurile așa cum vrem noi. Îți faci o peșteră în casă? Nebun. Escaladezi Everestu fără oxigen? Nebun. Te arunci fără parașută într-o batistă? Nebun. Candidezi independent pentru parlamentarele din toamnă? Nebun. Nu vrei să mergi la castel împreună cu restul familiei? Nebun. Te apuci să faci ciocolată, artizanal, când ai fi putut să umfli niște mii de euro pe lună, lucrând în publicitate? Nebun.

Ieri am aflat că a murit un om și mi-a părut rău pentru el dar mi-a părut și bine. Pentru că a făcut ce a vrut, măcar în ultimii câțiva ani. Nebun e doar acela care își irosește timpul făcând lucruri care nu îi fac plăcere.

1 comment
  1. ad.rien said:

    N-am cum sa nu-mi amintesc, spontan, daca tot suntem in preajma acestui subiect “al facerii de bine cu forta” despre un studiu efectuat in State asupra celui mai mare regret avut inaintea mortii. Iar primul raspuns, dat de toti, de parca s-ar fi inteles sa traga in piept sondajul stiintific de opinie subiectiva a fost: “Cel mai mult regret ca mi-am trait viata nu cum am dorit, ci asa cum au vrut ceilalti”. “Adio si n-am cuvinte” a fost de subinteles.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: