Câinele sare pe boxă și o amușină, mișcându-și trufa sus-jos, sus-jos pe lângă plasticul în care este învelită. Nimic interesant, îi spune nasul, așa că plictisit coboară și, urmat de cei 6 jandarmi, se repede spre cealaltă boxă, la 10 metri distanță. Golful e închis de 8 boxe din care va răsuna The Voice și hiturile sale. Și nimic altceva. Nu tu bum-chacalaca-bum-bum, d-ăla cu bombe.
-După Nisa, înțelegi, trebuie să fie vigilenți, spune Marie, chelnerița al cărei nume este sărbătorit azi, 15 august.
Jandarmii sunt vigilenți. Se uită după țâțe. E 1992 în Ajaccio, topless pe plajă, sâni goi din 3 în 3 cearceafuri, nimeni nu a auzit de cancer, Petre Roman are același plovăr de la Revoluție și Mitterand e l`amie de l`assassin.
Ce-o fi în țâțele ălea de stau așa semețe? se întreabă jandarmii vigilenți după Nisa. Aduceți câinele să le miroasă!!!
Din fața catedralei pleacă, printre scaunele și mesele care au ocupat orașul vechi, o procesiune tristă, cu o Fecioară cocoțată pe un postament din lemn înflorat și babe în robe mov, cu microfoane de Lady Gaga, cântând imnuri vlăguite, de rătăcit în deșert cerșind lui Dumnezeu apă.
Au gurile uscate, e clar după cum scot cu greutate câte un cuvânt și nu sunt ajutați de ritmul amorțit al instrumentiștilor îmbrăcați în costume de marinari care bat la tobe și suflă în trompete înfundate cu nisip.
Procesiunea e flancată de alți jandarmi. La început cred, inocentă în tâmpenia mea, că jandarmii sunt acești Moise care despică nefiresc de bogata circulație. Dar nu. Apără credincioșii.
-După Nisa, înțelegi, chiar nu e de joacă. Teroriști, bombe. Aici nu, în Corsica nu avem arabi, dar niciodată nu poți știi.
În Corsica nu avem arabi, hahahahahaahhhaaaaaaaa!!!!
Dacă i-aș râde în ureche, hăhăitul meu ar fi purtat de ecou până în tălpi și-ndărăt, ca-ntr-o magnifică sală de bal. Pe drapelul Corsicii e capul de maur, simbolul insulei. Dar nu, nu avem arabi aici. Au murit toți acum 1000 de ani, la Reconquista.
Jandarmii escortează cei 200 de localnici care însoțesc plini de gravitate statuia Fecioarei, îi apără de arabii nevăzuți și apoi îi depun în fața Catedralei. Înăuntru mai sunt 200 de oameni. Se stă în genunchi pe dalele de piatră, se cântă, se fac cruci și se dă bogat cu tămâie. Jandarmii trag din țigară afară, cu ochii după poloneze svelte, necoapte dar promițătoare, care își scutură părul blond și nechează curcubee, ca niște unicorni slavi așteptând să fie îmblânziți.
5 francezi ajung la restaurantul Mariei. Trei bărbați și două femei, una într-o rochie albă care se lipește de burta de greiere în care iubitul îi arde drăgăstos un bobârnac. Râd, mută mesele, strică mesele, scârțâie scaunele, își întind picioarele, râgâie. Femeia în alb este și ea Maria, au venit să îi sărbătorească numele. Sante!!
Deasupra noastră și deasupra golfului, deasupra Fecioarei, a catedralei și deasupra polonezelor, deasupra boxelor, a câinilor și a jandarmilor bubuie prima artifică a primăriei. Ajaccio e locul de naștere al lui Napoleon și azi e ziua lui. Împăratul s-a născut pe 15 august, acote, într-o căsuță-muzeu, acum închis.
Dar îl vezi pretutindeni căci peste tot sunt postere cu el, cu o înghețată în mână, cu o bere sau cu o sticlă de vin. Chiar și cu ochelari de soare. Nu au încercat nimic pe zona de costum de baie, nici excursii la scuba, cu masca și tubul în gură. Napoleon e stradă, e piață, e spermatozoidul care a răzbunat mii de ani de istorie periferică, ocupație după ocupație, Pisa și Genova, Spania și Franța și chiar și un neamț care s-a declarat rege, dar uite că din acest Babadag maritim s-a născut cel care o să le-o dea în dinți tuturor, chiar și rușilor. Nu mult le-a dat-o rușilor dar cât să-i știe de fricuță și să-l pună pe un poster la țigări pe care l-am văzut acum vreo 17 ani în Sankt Petersburg. Țigări Borodino. Napoleon avea pe poster un ochi vânăt.
Pocnesc artificiile și Maria nu mai închide gura, stă cu ea căscată ca un copil care vrea să înghită fulgi, într-o după masă de decembrie.
Jandarmii sunt și ei cu ochii pe cer de unde teroriștii pot apărea oricând să arunce în ei curmale. Dar ei sunt neînfricați, sunt corsicani. Sunt nepoții lui Napoleon născut pe 15 august. Și uite pe 16 e născut Elvis. Regele. Nimeni nu a fost ca el, nici măcar Michael, născut pe 29 august. Bună lună, v-am spus că pe 10 a fost ziua mea?