Mișcarea Umanistă Împotriva Epidemiei PSD.

E 8 dimineața. Sunt în casa fostului Peter Balogh, actual Gananatha Srivijayan. I-a luat 5 ani să își schimbe numele, și asta numai după ce autoritățile quebecoase i-au dat acordul să facă asta. Mă gândesc la radiantul Ghiță, cel plecat de mult dintre noi în Tibetul sârbesc. El nu a suferit nicio transformare. Asta a fost și marea grijă, să nu sufere o transformare care presupune să deschidă gura. Gura e lipită bine, umplută cu hârtiile accederii Serbiei în UE. La ce bun să accezi în UE când ai pierde controlul asupra banilor țării? FSB-ul a decis că e mai bine așa. Decât codaș la Bruxelaș, mai bine în Belgradul meu fruntaș.
Am citit ieri la Sorin Cucerai următorul text:

1. Avem o țară cu un indice de neopatrimonialism semnificativ mai ridicat decât în democrațiile avansate către care susținem că tindem: 2,4 în România, versus minim 3,8-3,9 în democrațiile avansate (cu cât scorul e mai mic, cu atât nivelul de neopatrimonialism e mai mare). Sursa: V-Dem.

(Din Codebook: Neopatrimonial rule reflects the idea that personalistic forms of authority pervade formal regime institutions)

2. Avem o țară cu un indice de clientelism semnificativ mai ridicat decât în democrațiile avansate: 2,35 în România, versus 3,6-3,8 în democrațiile avansate (la fel ca la neopatrimonialism, cu cât scorul e mai mic, cu atât nivelul de clientelism e mai mare). Sursa: V-Dem.

(Din Codebook: Clientelistic relationships include the targeted, contingent distribution of resources (goods, services, jobs, money, etc) in exchange for political support.)

3. Avem o țară cu o economie moderat-liberă, și asta abia din 2007 încoace.Din 1997 până în 2006 am fost în categoria mostly unfree, cu o cădere în categoria repressed în 2000, iar în 1995 și 1996 am fost în categoria repressed. Sursa: Index of economic freedom. (Indicele e calculat anual începând cu 1995).

4. Avem o țară unde la itemul „business freedom” intrăm în categoria moderately free, asta în condițiile în care din 1995 și până în 2005 am fost în categoria mostly unfree, iar între 2006 și 2014 am fost în categoria mostly free. Sursa: index of economic freedom.

5. Avem o țară în care politicile anti-monopol sunt departe de a fi eficiente, iar intensitatea concurenței locale este moderată. Sursa: Global Competitiveness Report.

6. Avem o țară în care nivelul de favoritism în deciziile guvernamentale este extrem de ridicat. Sursa: Global Competitiveness Report.

7. Pe scurt, toate datele arată ceea ce intuitiv știam cu toții: că trăim într-o țară plină de baroni locali, regionali și naționali.

La noi, decidenții politici sunt principala sursă a corupției, inclusiv a corupției sistemice. Decidenții politici pun bariere la intrare (în interes personal sau de grup) pentru că pot, pentru că ei fac legea – după care se așează la barieră și cer taxă de intrare celor care vor să intre. Nu plătești, nu intri. Refuzi să mai plătești pentru privilegiul de a fi înăuntru după ce-ai intrat, ești scos imediat în afara pieței.

La noi, decidenții politici sunt extractori de rente economice în interes personal sau de grup. Cele mai multe firme dau mită nu pentru a influența decidenții politici în interesul respectivelor firme, ci pur și simplu pentru ca respectivii decidenți să le permită existența pe piață – deci corupătorul nu e firma, ci decidentul politic. Exact ca în orice regim de tip mafiot – sau, ca să mă exprim academic, ca în orice regim neopatrimonial.

8. Ei bine, deși toate datele indică asta, deși intuiția noastră ne spune același lucru, au apărut unii care consideră, din rațiuni exclusiv ideologice și în răspăr cu toate datele de care dispunem, că, în România, principalii agenți ai corupției sunt firmele mari.

Nu spun că marile companii nu corup – vezi scutirile de taxe și impozite, facilitățile la relocare în România șamd, toate susceptibile de a fi fost obținute prin corupție (deși e posibil și ca toate facilitățile astea să fi fost obținute exclusiv prin negociere și ca ele să reflecte doar puterea diferită de negociere a părților, fără nicio legătură cu corupția).

Spun însă că, la noi, toate datele arată că, la nivel sistemic, corupția nu vine dinspre zona de business spre zona decidenților politici, ci invers – dinspre decidenții politici spre companii (mari sau mici).

Apoi mi-am amintit de celălalt text, al lui Clotilde Armand.
”Programul ”Odrasla” continuă cu succes. Așadar:
– Fiica domnului Daea este angajată la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale;
– Fiica lui Florin Iordache lucrează la Cancelaria Băncii Naţionale. În trecut a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Altă întrebare?!
– Fiica domnului Țuțuianu este consilier juridic la Primăria Capitalei;
– Fiul lui Dumitru Buzatu și al senatoarei PSD Gabriela Crețu, numit secretar de stat: ”Îl recomandă cunoașterea limbilor străine”;
– Fiica senatoarei PSD Neamţ Emilia Arcan, a fost numită vicepreşedinte în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu rang de secretar de stat;
– Fiul domnului Tudorel Toader s-a angajat ca asistent la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, în condiţiile în care codul de etică al Universităţii interzice angajarea rudelor;
– Fiica lui Mircea Cosma a ajuns în Parlament, după ce doi deputaţi PSD au renuţat la mandate;
– Fiul șefului PSD Neamț, numit secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului;
– Fiul maiorului în rezervă Petru Winzer, numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe;
– Fiica maiorului în rezervă Petru Winzer este angajată la Curtea de Conturi;
– Fiica unui fost primar PSD din Dărmăneşti este Directoarea Cancelariei lui Dragnea, de la calculatorul căreia a fost redactat proiectul Ordonanței de Urgență privind grațierea;
– Fiul lui Adrian Năstase a ajuns consilier în cabinetul de eurodeputat al social-democratului Cătălin Ivan;
– Fiica primarului din Brașov este consilier în biroul de europarlamentar al liberalului Daniel Buda;
– Fiica fostului deputat Dolj Mihai Surpateanu este consilier în cabinetul europarlamentarului liberal Marian Jean Marinescu;
– Fiica lui Nicolae Bădălău este angajată la protocolul Aeroportului Otopeni, acolo unde ocupă funcţia de Director al departamentului Conformare, Calitate, Siguranţă şi Mediu;
– Fiica fostului eurodeputat PSD de Bacău Minodora Cliveti este consilier diplomatic la Reprezentanţa României la UE;
– Fiul fostului ministru Victor Paul Dobre, este referent principal la Consulatul României în Chicago;
– Fiul lui Ilie Grădinar zis Ilie Gigacalorie este ambasadorul României în Danemarca;
– Fiica lui Constantin Preoteasa, fost şef al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Gorj, este secretar general în Ministerul Românilor de Pretutindeni. Ea a deţinut, pe rând, diverse funcţii în Ministerul de Externe, înainte de promovarea de la MRP fiind director în cadrul MAE;
– Fiul judecătoarei Maria Huza, fost preşedinte a Tribunalului Bucureşti şi prietenă a fostului ministru PSD Rodica Stănoiu, este secretar I la Ambasada României la Tokyo;
– Fiul fostului şef al organizaţiei de pensionari PSD Dâmboviţa este secretar de stat în cadrul MAE;
– Fiica fostului ministru PSD Constantin Niţă este secretar I la Reprezentanţa României la UE;
– Fiul fostului ministru PDL Gheorghe Pogea este şeful secţiei Energie în cadrul Reprezentanţei României la Bruxelles;
– Fiul adoptiv al lui Ion Iliescu, numit ambasador în Thailanda, consul în Dubai, şef de misiune diplomatică în Filipine.

Cum, nu cunoști niciun copil de jupân local care e lipit ca remora de rechin, deși, stați așa, remora are o funcție, o pregătire genetică ca să preia postul de însoțitor de rechin. Fiul de baronaș securistic nu are nimic decât numele tatălui (sau al mămiței, dacă e din Videle). El se lipește ca rahatul de rottweiler de talpă. Știu mulți rahați de rottweileri. Pe la ministerul de externe, pe la televiziuni, pe la Tarom.

Și pentru că e ziua colajelor, mai vin și cu textul celor de la Recorder. Despre consilierii miniștrilor noștri, ăștia cu Auschwitz și cu Priștina pe Don.

Invocând acest alibi al protecției datelor personale, Executivul a stabilit că are dreptul să țină la secret numele consilierilor personali ai miniștrilor. E un comportament din ce în ce mai frecvent prin care se transmite ideea că instituțiile statului n-au nicio obligație de a da socoteală în fața cetățenilor. Iar Guvernul României e în avangarda acestui curent: miniștrii nu oferă interviuri, iar cei care o fac apar doar în fața unor ziariști de casă, cu întrebări stabilite în prealabil; activitățile miniștrilor sunt anunțate selectiv și, de cele mai multe ori, abia după desfășurarea evenimentului; niciun minister sau instituție subordonată guvernului nu are voie să comunice nimic fără aprobare de la vârf.

Vârful este Anca Alexandrescu, persoană pe care Liviu Dragnea a însărcinat-o să controleze toată strategia de comunicare. Anca Alexandrescu este fostă consilieră a lui Adrian Năstase, în vremea când acesta era prim-ministru, și fostă consilieră de comunicare a lui Liviu Dragnea la Camera Deputaților. Odată cu instalarea Vioricăi Dăncilă ca prim-ministru, a trecut la Guvern, unde este încadrată consilier onorific.

Din cele 21 de ministere care ne-au răspuns, trei dintre ele ne-au pus, totuși, la dispoziție numele consilierilor personali, dar au prezentat acest gest ca pe o concesie, nu ca pe o dovadă de transparență. Este vorba despre Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și Ministerul Mediului, care au oferit același răspuns standard, invocând protecția datelor personale și comunicându-ne că numele consilierilor nu sunt date cu caracter public, dar întrucât consilierii în cauză și-au dat acordul, vă transmitem numele și CV-urile lor. (click pentru a vedea răspunsul complet)

Desprindem, așadar, concluzia că persoanele angajate în funcția de consilieri personali au dreptul să aleagă dacă numele lor sunt sau nu informații publice. Iar cei mai mulți din cei peste 140 de consilieri personali din Guvernul Dăncilă au ales să se ascundă.

Teoretic, acești oameni ar trebui să mândrească cu o asemenea funcție și să fie atât de bine pregătiți încât un ministru să pună preț pe sfaturile și pe sugestiile lor. Practic, nu știm cine sunt, ce pregătire au și ce fac mai exact în slujba miniștrilor, în afară de a încasa un salariu (între 4.000 și 8.000 de lei, bani la care se adaugă sporuri).

În urmă cu câteva luni, Gazeta Sporturilor a dezvăluit că Alex Ciucă și Florin Mulcuțan, doi dintre consilierii personali ai Ioanei Bran (ministrul Tineretului și Sportului) au intrat în direct prin telefon într-o emisiune în care șefa lor era invitată și s-au dat drept admiratori, punându-i întrebări la care ministrul avea răspunsuri pregătite.

Ministrul Ioana Bran are 10 consilieri personali, dar refuză să le divulge numele, acestea nefiind afișate nici pe site-ul instituției. Politica de comunicare a Guvernului în problema consilierilor personali rămâne cât se poate de confuză. Ministerul Educației ne-a transmis că nu ne poate transmite numele consilierilor întrucât acestea sunt protejate de legea datelor personale, dar, la scurt timp, le-a afișat pe site. Ministerul Agriculturii ne-a dat același răspuns, invocând protejarea datelor personale. Numele consilierilor apar însă la rubrica declarații de avere. Sunt cinci persoane, iar ministerul ne-a comunicat că Petre Daea are opt consilieri personali.


SITUAȚIA CONSILIERILOR PERSONALI AȘA CUM AM PRIMIT-O DE LA FIECARE MINISTER

Ministerul de Interne –
4 consilieri personali

Ana Râșnoveanu
Anghel Cornel
Mădălina Iancu
Valentin Riciu

Ministerul Muncii – 7 consilieri personali
Ionuț Mihai Rădoi
Alexandru Matei
Cristian Vasilcoiu
Dana Danciu
Ion Gibescu
Laura Bulugea
Mihai Tomescu

Ministerul Mediului – 17 consilieri personali (click pentru nume și CV-uri)
* legea spune că fiecare ministru are dreptul la cel mult 8 consilieri personali, dar unii dintre ei fentează această prevedere angajând mai mulți consilieri cu jumătate de normă

Ministerul Educației – 7 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele, dar la scurt timp au fost afișați pe site)

Ministerul Agriculturii – 8 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Apelor și Pădurilor – 9 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Comunicațiilor – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Culturii – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Finanțelor Publice – 2 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Economiei – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Justiției – 4 consilieri (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – 5 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 9 consilieri (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Sănătății – 7 consilieri personali și 3 consilieri onorifici (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Tineretului și Sportului – 10 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Transporturilor – 7 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Turismului – 8 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Fondurilor Europene – 8 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Ministerul Românilor de Pretutindeni – 6 consilieri personali (nu ne-a comunicat numele)

Tot textul este aici https://recorder.ro/servicii-secrete-in-guvernul-romaniei/.
Eu cunosc o fată de aici. Am fost colege acum 20 de ani. Ea încă de atunci era bine înfiptă în prohabul unui mare mahăr PD-ist. Ce-i drept, fată frumoasă, nu puteai să o lași să treacă prin parlament așa, fără să o scoți la o înghețată în timpul unei moțiuni de cenzură. Oricine lucra pe politic își trăgea un sugardaddy de prin Caransebeș sau Covasna, departe de nevastă.
Pe vremea aia, totuși, bag de seamă că era prostituție, acum nici măcar nu trebuie să te mai epilezi sau să faci un oral bine. Nu ai trăit 20 de ani degeaba în sistem. Nu mai trebuie să fii curvă, ai ajuns matroană.

Ok. Revenind.
Trageți aer în piept, luați buletinul și mergeți și semnați pentru #fărăpenaliînfuncțiipublice.
Nu Feher, dacă veneau o inițiativă legislativă eram de acord. Așa, nu vreau să modifice Constituția, restrângând astfel libertățile noastre ale…
Ale cui băieți?
Mai citiți încă o dată cele trei materiale și întrebați-vă ce drepturi aveți voi. Și puneți-vă problema cam cum ar pute să treacă în acest Parlament (care a ologit legile justiției, Codurile Penale, a terfelit Curtea de Conturi și guvernanța corporativă, printre altele, nenumărate altele) o lege care să interzică accesul la funcții publice ale cetățenilor condamnați definitiv în dosare de corupție?
Da. Abia așteaptă.
Dar de ce spui asta Feher, că nu sunt toți corupți, doar o mână de oameni, câteva zeci de parlamentari din câteva sute.
Pentru că știu că fiecare parlamentar este un cuib de cartofi, tragi de tulpină, ies 56 de tuberculi, nemulețe, unchiuleții, cumetrii.
Cu ăștia nu poți să lupți, știu, am mai spus-o, decât cu foc.
Și apoi cu vaccin.
Semnat,
Mișcarea Umanistă Împotriva Epidemiei PSD.
MUIEPSD (pe vremuri eram Costini și Cristine, Gabriele, Ioane și Mirune, acum suntem strânși în literele ăstea 7. Nimic obscen, doar pertinent).

5 comments
  1. DanC said:

    Wow, asta (Mișcarea Umanistă Împotriva Epidemiei PSD = MUIEPSD) mi-a dat o idee excelenta pt baiatul ala (Stefanescu), idee care ar avea sanse in SUA probabil, dar nu in Suedia, in Romania nici atat: deci dl Stefanescu poate sa “challenge in court” ca i s-a ingradit libertatea de expresie. Nu era nici-un mesaj obscen, el doar exprima sustinerea activa pt o anumita organizatie/grupare! 🙂

  2. Hai, vă rog. Înregistrați partidul MUIE. Nu am fost niciodată într-un partid, dar dacă aveți probleme, mă bag..Șoferul va scăpa, noi ne vom simți importanți.

  3. amicu said:

    Întrebare
    Credeți că acest putregai poate fi curățat cu mijloace pașnice?
    Răspuns
    Sigur că da și marmota învelea ciocolata.
    Or fi și muile bune la ceva, dar eu cred că trebuie să mergem o treaptă – două mai sus.

    • asasssa said:

      da, in Romania se scuipa pe strada, si asta spune multe

  4. vlad_christian said:

    Un intelectual finutz are soareci, ii rod casa, mancarea. Nu vrea sa se coboare la nivelul lor, dar ar vrea sa scape de ei. Intai incearca niste proteste. Apoi pune muzica, eventual o “tziuitoare ultraacustica”. Aia tot nu pleaca. intelectualu scrie pe blog de soareci. Nesimtitii nimic dom’le … si in scirba intelectualu ori moare de ciuma, ori cheama niste brute, deratizarea, niste fosti parnaiasi care nu au gasit in alta parte de munca, practic animale … si scapa de soareci ! Si omu’ se simte o vreme murdar, umilit de aia care au intrat in casa lui, eventual pleaca si 2 zile la Sinaia … Bai sensibililor cu asociatii si partide, astia sint animale !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: