Cine e mai îngrozitor: frica sau înfricoșații?

Decembrie 1989. Din case se aud chiote. Porcul a fost ucis. L-am văzut cu toții coborând din TAB, căciula căzută-ntr-o parte, buimac, speriat.
Porcul e speriat, uite-l, tremurăăăă!!!!
L-am auzit cu toți pe procuror refuzându-i politețea lui dumneavoastră. Am fost fericiți că l-a răsturnat de pe soclu, cine a mai dat un voievod jos de pe cal să-i spună-băi desculțule, băi cizmarule, ești la mâna noastră. Și la mâna noastră a fost.
Am ciocnit un pahar de șampanie când l-am văzut mort, ciuruit, nici Sergiu n-ar fi știut să regizeze o execuție mai bine.
Ce punct frumos s-a pus celor 45 de ani de ocupație sovietică.
PUNCT.
29 de ani mai târziu.
Puncte Puncte Puncte.
Mii de puncte din care nu s-a creat o dreaptă ci un ghem de linii pe care nimeni nu-l poate dezlega.
Din 1989 până în prezent, în România s-au construit 570 de kilometri de autostradă, care au costat 14 miliarde de lei. Reiese că, la o populație de 19 milioane de locuitori, fiecărui român îi revin 3 centimetri de autostradă, care l-au costat, în medie, 736 lei. (România Liberă, 7 martie 2013)
Suntem praf cu spitalele, cu școlile, cu locuințele, cu parcurile și fabricile, cu podurile și pădurile.
Stăm bine la biserici.
Doamne, Doamne e invocat când ești bolnav, când pleci cu mașina să vinzi pepeni la oraș, când treci strada, când plouă, când e secetă, când faci dragoste fără prezervativ, când intri la examen, când te duci la ANAF.
Din 1989 până în 2016 s-au construit în România 10.000 de biserici ortodoxe. 5 biserici pentru fiecare școală nouă.
Doamne, Doamne e singurul nostru aliat. El ne învață să iertăm greșelile greșiților noștri. Să iertăm Porcul. El era un patriot care se gândea la binele țării. El a fost trădat de apropiați. Ca Vlad Țepeș de negustorii brașoveni. Ca Radu de la Afumați de boieri. Ca Mihai Viteazu de fățarnicii nobili polonezi.
Porcul nu era un om rău, Porcul dădea case și locuri de muncă și ținea liniște în țară. De fapt nu era porc, era un țăran de treabă care a fost îndepărtat de securiști, de statul paralel, de Băsescu și Klaus și Kovesi, de Soroș care a pus la cale toate revoluțiile din Europa, așa zisele revoluții că noi știm că doar am căzut din lac în puț, Doamne ferește de mai rău.
Soroș care vrea să bage tot poporul în pușcărie, care le face dosare penale apărătorilor justiției, oamenii ăștia care au puterea din 1989 încoace dar nu au apucat să facă nimic cu puterea căci trebuie mereu să lupte cu statul paralel, cum să ai timp de autostrăzi și spitale când ai o cruciadă de purtat? Mai bine faci o troiță, înalți o mândră biserică și te rogi să fie mai bine ca să nu fie mai rău, și continui să furi, căci trebuie să pui mâna pe bani înainte să pună mâna pe ei statul paralel.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Frica.
Trăim în frica lor de a pierde puterea transformată în frica noastră de a-i pierde pe ei, singura pavăză în calea statului paralel.
Frica orbește.
Nu mai vezi fară ci doar înăuntru. Înăuntru sunt doar bătăile de inimă. Ta-dam, ta-dam, ta-dam.
Doamne Dumnezeule ajută-mă să scap.
Înfricoșați, dăm jos de pe soclu pe oricine nu se potrivește caracterizării partidului. E tânăr, are barbă, are sâni, e blondă, are luminiță la telefon, e grasă, e ungur, are ochelari, a avut bursă de la Soroș, seamănă cu Coldea, e nazist, homosexual, nu are copii și vorbește cu muie.
Pregătim electroșocuri pentru curvele și hoții care ne trimit bani de afară să ne facem case. Ne baricadăm în spatele berii Neumarkt servită la birtul satului și atacăm cu invective: puțoi, prostituate, pârțari, drogați.
Marș la biserică.
Suntem gata să ucidem. În numele lui Doamne, Doamne și a milenarei tradiții creștine pe care o apărăm, fir-ați ai dracului de nemernici care vreți să distrugeți cea mai frumoasă țară din lume.
Nu avem nevoie de autostrăzi, asta ar însemna să crească salariile pe care le oferă corporațiile, se știe că ele vin în România pentru că nu sunt autostrăzi și prețurile sunt mici, deci costurile de producție sunt bune.
Nu avem nevoie de școli, fericiți cei săraci cu duhul.
Nu avem nevoie de spitale, Dumnezeu dă, Dumnezeu ia. Facă-se voia sa.
Dar Dumnezeu trebuie ajutat în lupta cu răul. Oștirea Domnului e gata de luptă.
Frica e cel mai bun profesor. Nu-i așa?

 

3 comments
  1. amicu said:

    L-am urit pe Ceasca din rarunchi, daca mi-ar fi cazut in miini in 89′ nu mai ajungea la Tirgoviste, dar “procesul” ala a fost o jena totala, ne-a aratat clar cine sint noii jupini si noi n-am vrut sa vedem. Ce-i nasol e ca nici acum, la 28 de ani de la smenarie (substituirea revolutiei cu banda kgb-ista a lui Ilici fiind exact asta, o smenarie) sint multi care nu vor sa vada.

  2. niku elek said:

    Unde mama naibii s-au construi 10000:5 şcoli noi la România???

  3. feher said:

    Reblogged this on feher and commented:

    O tânără speranță a politicii românești spune că nu-l interesează povestea cu securiștii-posibilii securiști-care au înființat partidul din care face parte. Nu vrea să afle adevărul despre securiști, ce tot atâta securiști, avem treabă de făcut, sunt milioane de foști securiști, în definitiv Ceaușescu nu a condus singur, în definitiv în 1989 nu Doina Cornea a fost unsă președinte, nici Liviu Antonesei, nici măcar poetul care trebuia să se facă-la televizor-că lucrează.
    Securiștii au preluat manșa avionului și uite, cum necum, ne-au aterizat în NATO și UE și noi nu putem să-i învinovățim pentru toate relele, au făcut și lucruri bune, cum ar fi că au înființat partide de Opoziție și au dansat elegant polka democrației.
    Nu-i puțin lucru să nu calci partenera pe bombeu, să o învârți elegant, să fandezi și să aluneci pe podeaua sălii de bal, drept, cu coatele perfect ridicate, extraordinar ce progrese a făcut România, ce bine dansează polka.
    Securiștii au făcut asta posibil, au adus bănci, au înființat corporații și trusturi de presă care ne-au învățat ce e aia infoteinment și ne-au spus că românii au talent, au făcut legi și Constituție și referendumuri și chiar au fondat niște excepționale partide politice care să le facă opoziție pentru că un adversar redutabil este cel mai bun medicament împotriva inadecvării.
    Știm cu toții că e plin de securiști peste tot, eu de exemplu știu că nu pot să deschid o conservă de ton și să nu-mi sară unul în farfurie, dar ne spune tânăra speranță a politicii că nu asta e problema României, de ce să vorbim despre securiști când am putea vorbi despre oameni noi în politică, despre viitor, optimism, educație? Și ne întreabă asta tânăra speranță în timp ce securiștii, ăia atât de mulți încât sunt ignorabili prin ordinarul de pe fețele lor, exact ca nimicul din Never ending story, au înghițit stat, instituții, corporații, armată, ong-uri, mass-media, biserică, trecut, prezent și viitor și din tânără speranță au rămas afară doar urechile care aud cântecul unei lebede care spune așa: Îndrăznește să crezi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: