Din vitrina libăriei, 18 Doina Cornea se apleacă pe fereastră peste 18 buchete de flori roșii.
Pe 30 mai ar fi împlinit 90 de ani. Îmi pare atât de rău când văd răscoala națională de la Iași, Cluj și acum Galați că nu a apucat să se bucure, cu râsul ei mic, de trezirea asta târzie dar necesară a României.
Babe cu broboadă, pălmași munciți, șoferi obosiți, gospodine suflecate au ajuns, în sfârșit, să priceapă că găleata, uleiul și pachetul de făină pe care le dă PSD-ul sunt furate din pătulul lor. Și ies cu huoooo și ies cu jooooos să-și strige scârba și ura și nu le mai e frică.
Cum nici Doinei Cornea nu i-a fost atunci când teroarea era instituționalizată de partidul stat.
Doina Cornea ar fi fost fericită azi, la Galați, ascultând discursul chelnerului teleormănean înghesuit de propria-i lăcomie în delirul celui care vede derbedei în cetățenii veniți să protesteze.
Doina Cornea ar fi fost fericită și și-ar fi zis că nu este totul pierdut. Nu pentru noi.
Ci pentru ei.
Puterea vine din fragilitate și noi, cu toții, sparți de regimul Dragnea, nu suntem altceva decât oameni-cioburi în care PSD-ul se va tăia.