Zbor deasupra unui cuib de cuci

Am vrut să scriu despre prodecanul de la Facultatea de Teologie și credința dumisale că violul soldat cu sarcină presupune că victima a simțit plăcere dar apoi m-am răzgândit când mi-am adus aminte că am fost victima violului ANAF soldat cu sarcina mea de a convinge angajatori și bănci că am plătit suma datorată (dubios calculată de către Administrație) ca să nu mi-o ia din cont de 8 ori, ca la Caritas. Și nu, nu am simțit nicio plăcere în timpul violului, în ciuda sarcinii.
Și mi-am dat seama că e normal ca prodecanul să gândească așa, ce explicație mai bună există decât plăcerea resimțită de violat/ă când te uiți cum îi îndurăm pe nemernicii ăștia să ne-o tragă de 30 de ani așa cum o fac.
De câte ori ați văzut un popă, politician, funcționar public fugărit cu sapa în mână de poporu tăvălit în porumbiște?
Azi am fost la ANAF să îmi iau dovada că am plătit poprirea. În 6 minute am văzut 3 oameni umiliți cu seninătate de răspunsurile brutale: nu la noi, de unde să știu eu, nu am cum să vă ajut, faceți loc, următorul. Toți au plecat cu pungile lor cu hârtii, blestemând frustrați, dar niciunul nu a băgat mâna prin geamlâcul decupat în sticla ghișeului la 1,2 metri de sol, să tragă funcționara de gușă afară ca pe-un bursuc încăpățânat, nah, acum ești în poieniță, spune-mi tu cum pot să îmi recuperez timpul pierdut dansând Perinița la concursul vostru de table.
Până când un popă sau un politician sau un funcționar nu va fi mângâiat cu o ghioagă pe spinare, ei cu toții vor crede că ne place să fim violați și ne-o vor băga până-n inimă și când îi vor simți bătaia agitată vor spune că e clar că aritmia este dată de extazul erotic.

feher

În tren e frig, nu funcționează instalația de încălzire.
Nu funcționează pe dracu, spune un cetățean cu bască și vestă de lână peste cămașa în dungi. E de-al casei, îi zice “nepoate” băiatului de la vagonu restaurant care străbate culoarul cărând croaaasante, beri, caaaafea, răcoritoareee!!!
Nu se pricepe nașul să umble la instalație. Numai netoți, pufnește omul cu șapcă și apoi se întoarce spre mobilul așezat pe orizontală, sprijinit de fereastră, din care curge rap românesc. Bani, blocuri, băietz.

La circa financiară sunt două cozi de câte 8-9 persoane fiecare. Oamenii au dosare, punguțe cu hârtii, declarații, obiecții. O bătrână se duce la casierie să întrebe cam cât este impozitu pe venituri obținute din chirii, a dat și ea o cameră cu 500 de lei. Cât poate să fie, mamă? Casierița zice că nu știe, că trebuie să se ducă la ghișeu să întrebe.
Dar acolo e coadă și eu vreau…

View original post 528 more words

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: