Poporul român și fetița cu chibriturile
În bula mea se bea șampanie și se sărbătorește înfrângerea pesedelei. În bula mea procentele usereului și peneleului sunt mai umflate ca testiculele unui moș cu hernie inghinală.
În bula mea se știe că Dragnea e deja în pușcărie, de 2 ani se știe asta, d-aia nici nu ne-am agitat să ieșim în stradă, ce rost are.
Mersul istoriei este INEXORABIL înainte.
Inexorabil o să fie mai bine.
Inexorabil și indubitabil nu există mers în cerc.
În bula mea sunt oameni care nu votează pentru că inexorabil va fi mai bine căci victoria se obține prin erodare.
În bula mea se știe că toți sunt niște mizerabili, drăgni și bușoi, acelși gunoi, să curgă rozeul, uite ce vreme frumoasă, ce tot ne fut ăștia la cap cu încălzirea globală?
Inexorabil o să fie mai bine căci inexorabil suntem mai proști, comozi și nesimțiți.
Alegerile ăstea o să fie o nouă dovadă că până și ecou a plecat din țară.
Cele trei blocuri au fost înfipte până-n fălci în verdele parcului.
Capetele li se ițesc timid peste masa de frunze, arată ca un grup de puști care se ridică pe vârfuri la tejghea, să-și ceară o limonadă.
În jurul meu se vorbește despre seri la teatru experimental, excursii în Japonia și care erau scorurile la burger fest și Mircea spune: nu-i așa că Bucureștiul ăsta are o energie unică?
Mă uit la el trăznită.
-Nu.
Nu mi se pare.
E rândul lui să mă privească strâmb.
-Cum adică nu simți energia Bucureștiului? E un oraș viu, un oraș genial, uite câte cârciumi s-au deschis, acum e și seara muzeelor și Romanian Design Week și…
Aveam o mătușă care se dădea cu spray peste bluza transpirată. Parfumul crea un gărduț olfactiv prin care mirosul dulceag de subraț nu reușea să treacă, trebuia să sape o groapă pe dedesubt și numai după…
View original post 436 more words