Oare ce visează Ion Iliescu când mănâncă greu seara?
Femeile au broboade și presară cruci grăbite peste piept, spăimoase și neterminate, ce sărbătoare e azi? Miroase a transpirație pătând subțioara închisă în bluză de nylon.
Se roagă pentru copiii lor. Copiii sunt plecați în Anglia.
E nenorocire mamă acolo, ai văzut că au înebunit cu toții?
Nu.
Au suspendat parlamentul, parcă e mai bine la noi, poate le vine mintea la cap și copiilor și se întorc acasă.
Femeile pupă icoana și icoana nu clipește. Se lasă pupată de buzele astea care și-ar pupa copiii dar copiii nu sunt aici ci acolo, în țara aia unde au înebunit toți, unde nu te așteptai să înebunească toți pentru că păreau să își ia medicamentele la timp.
Haloperidol la toată lumea.
Dar las că totul o să fie bine, Dumnezeu e sus și vede și știe ce trebuie făcut și el va decurca ce e încurcat.
Pas cu pas.
Cruce cu cruce.
Baloanele se ridică deasupra bisericii, arată ca un grup vesel de spermatozoizi porniți să fecundeze ovulul solar. Bat clopotele și aripile porumbeilor le prind sol, la, si-ul și urcă albe, încercând să ajungă din urmă baloanele și mai albe care au plecat de la o nuntă cred eu, dar mă înșel. E o înmormântare care strânge traficul în căușul palmei, sunt câțiva bărbați cu șepci roșii, mergând braț la braț, ca un berbece atacând o cetate. Nimeni nu e îmbrăcat în negru și coșciugul e alb cu mânere arginti. De lângă el, pleacă baloanele, nu știu cine le dă drumul, par să aibă captivă în cortegiul funerar o balenă care a înghițit un uriaș săpun.
Cerul e albastru, mai albastru decât rochițele de atlas croite pentru bebelușul Isus. Mexicanii nu au bani să treacă strada dar uite că își cumpără păpuși Isus pe care trebuie să le îmbrace pentru diverse…
View original post 453 more words
feher 