Primarul Gdanskului, orașul Tobei de Tinichea, a fost ucis de cuțitul înfipt în inimă de un tânăr infractor proaspăt eliberat din închisoare. Pawel Adamowicz a fost asasinat pe scena unui concert caritabil. La fel de ușor ar fi putut să fie omorât când mergea la serviciu, pe jos, cu servieta în mâna dreaptă, oprindu-se să stea de vorbă cu gdanskezii, gdanskării, gdanskienii.
Asasinul a spus că partidul lui Adamowicz l-a băgat la pușcărie și deci, primarul trebuie să plătească. Primarul a plătit. A lăsat și bacșiș. În ceruri stă la o bârfă cu Jozef Wojtyla despre memorie, campionatul mondial de fotbal din 74 și accidentul de la Smolensk.
Criminalul crede că justiția se face cu partidul, că justiția nu e independentă, că un partid te bagă la bulău și un partid te scoate de acolo, așa cum pe el la băgat partidul lui Adamowicz și l-a scos partidul lui Kaczyński.
Criminalul ar putea la fel de bine să fie român, un telespectator fidel al A3 sau România TV, un om convins că Tudorel și Dragnea și Tăriceanu sunt victimele dosarelor procurorilor veroși, că familia Cozma e inocentă și paraditorii Negulescu și Onea trebuie de-ndată să intre la pușcărie de unde au ieșit Șova și Udrea și alți oameni absolut nevinovați. Și Macovei trebuie să facă pușcărie pentru că denigrează țara asta frumoasă care taman azi îl dădea pe domnu Eminescu, cel mai mare poet care l-a dat România.
Care este.
Care și el a zis așa:

Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?
Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască…
Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri…

Un om cu un cuțit a urcat pe scena unui concert care strângea bani pentru copii și familii nevoiașe și l-a omorât pe primarul orașului pentru vina de a face parte dintr-un partid care l-a vârât pe el la pușcărie, căci, se știe, sunt și partide care nu te vâră la pușcărie atunci când tâlhărești ci te pun direct consilier economic al primului ministru.
Cum ajungi să omori un om cu un cuțit în inimă?
Discursul urii.
Crește în toate sufrageriile din Estul Europei. Sponsorizat de multinaționale care vând fericire, inovație, viitor și murdărirea este bună.
Copii ale acestui apel au fost trimise conducerii mai multor corporații care cheltuiesc bugete media masive la stațiile tv care pun cuțite în mâinile criminalilor .
Rezultatele sperăm să le vedem curând.
Dacă am greșit, Eminescu să ne judece căci orice om îi este frică de judecata lui Eminescu.

TO: … (CEO) and … (Head of Compliance / Legal) of …

REQUEST REGARDING YOUR MARKETING ACTIVITY SUPPORTING FAKE NEWS AND HATE SPEECH IN ROMANIA

Dear Mr…,

We write to you as European citizens.

BACKGROUND ON EU ACTIONS AGAINST HATE SPEECH AND FAKE NEWS

As you might be aware of, the European Parliament and European Commission are committed to fight against the spread of fake news and hate speech across the European Union. Such activities are structurally damaging our democracies, are against the values of the EU and are creating a climate where hate, fear and violence are encouraged. The European Commission has already encouraged online platforms to introduce a “code of conduct” in 2018 and was considering introducing legislation by end of 2018 to further deter such activities. In addition, the Commission has set-up East Stratcom unit with the aim to prevent fake news and Russian sponsored propaganda outside of EU States.

If the actions so far of the European Commission and the European Parliament have mainly targeted the online space, we consider that, in a number of our Member States, some large local traditional media outlets have a direct strategy of spreading fake news and hate speech, with far larger damaging effects on society. We are worried of the massive reduction of the quality of news and its replacement with manipulations and aggressive propaganda. This is leading to difficulties of the audience to discern between reality and fake news, increased social tensions and aggressiveness between groups and disaggregation of normal democratic processes.

These local media outlets and their negative impact thrives mainly due to significant marketing budgets allocated to them by large multinational corporations, effectively sponsoring the hybrid warfare organized by Russia within Europe.

YOUR GROUP’S PROBLEMATIC ACTIONS IN ROMANIA

[Your company] is one of the largest partners of Intact Group, a Romanian media company founded and owned indirectly by Mr. Dan Voiculescu (who was convicted for 10 years in 2014 for money laundering similar to the Lanski case, and spent 3 years in jail). Intact Group, mainly through its TV news channel Antena 3 (which is partially cross-financed from Antena 1 – a more generalist channel, and strongly benefits from the brand association with Antena 1) and Mr. Dan Voiculescu’s direct actions, is responsible for:

• An aggressive campaign of defending corrupt officials and supporting the change of the justice laws aimed to reduce the power of anti-corruption prosecutors, which was sponsored by the ruling party PSD. The actions to change the justice laws are formally criticized by the European Commission, the European Parliament, the United States administration, the Venice Commission and GRECO. Romanian citizens are courageously protesting in large-scale numbers against these actions since February 2017
• Defamation and hate speech against anti-corruption prosecutors (e.g., Laura Codruta Kovesi, the head of the Anti-Corruption Directorate, who was fired by the Justice Minister following fake allegations manufactured by Intact Group)
• Defamation and hate speech against independent journalists, protesters and NGOs ( Newsweek Romania, G4Media.ro, comisarul.ro, Coruptia Ucide, Rezistenta TV, members of #rezist movement and many others). In addition, Mr. Dan Voiculescu asked publicly in October 2018 for the investigation and closure of independent opposition media outlets
• Encouragement of police crackdown on peaceful protesters participating in the large anti-corruption demonstration on August 10^th. Antena 3 has spread fake news about potential protester violence before the demonstration to justify the organized crackdown (currently under investigation by Romanian prosecutors)
• Hate speech and encouragement of discrimination against LGBT Groups – before the anti-LGBT Referendum held on October 6-7^th
• Dissemination of anti-EU, US Partnership arguments fabricated by Russian State sponsored media (e.g., Sputnik, Russia Today).

Many of these actions by Intact Group have been investigated by the Audio-Visual Council in Romania which led to multiple fines. In addition, Romanian Courts recognized the illegal nature of such actions and awarded damages to some of the affected persons. However – the Intact Group has neither stopped or apologized for its strategy to disrupt democracy and European values.

For your information – the other (smaller) media group with similar activities as the ones described above is Romania TV (owned by Sebastian Ghita, convicted for corruption and money laundering and currently searched by Interpol – being a fugitive in Serbia).

Regarding the media buying process in Romania – please be informed that there are concrete suspicions of corruption links between the local management of many multinationals, Intact Group and Romania TV (with large percentages of the budgets allocated being paid back through local media agencies to local senior executives).

In 2017, a petition signed by tens of thousands Romanian citizens and supported by many leaders of the civil society requested a stop of the collaboration between multinationals and Intact Group. Unfortunately, this action had no effect on your local management’s actions (other corporations have however stopped their partnerships).

OUR REQUEST

Given the severity of the issue, we will launch a working group at the level of the European Parliament and act together with the Commission to regulate such activities (in Romania first but also in other EU member states vulnerable to such attacks).

In the current phase of the process, we would appreciate if you could please:

• Inform us if you will continue or not allocating marketing budgets to Intact Group and to Romania TV, and if yes your argumentation for such a decision
• Describe us your internal process for preventing that your marketing budgets are not used for promoting hate speech and fake news, and if such a process is in place in Romania (and if you conduced any local audit)
• Describe us your internal process for preventing corrupt deals between your local executives and local media groups, and if such a process is in place in Romania (and if you conducted any local audit).

Please by informed that this letter has been sent to [20] large corporations that are in the same situation as your Company.

Poporul nu are simț moral ci doar o mâncărime la un testicol și un chiorăit puternic de mațe. 29 de ani după revoluție, fomica nu a trecut, cu pipota plină simți că ea e goală și mai îndeși niște chifle cu untură în gură. Mănânci până crăpi. Dar măcar crăpi sătul.
Ai ce să mănânci?
Aceasta e singura întrebare pe care ți-o adresează părintele în România.
Nu: ești fericit? Nu: ce cărți ai mai citit? Nu: cum e tipul ăla pe care l-ai cunoscut în vară? Nu: cum merge la serviciu? ai colegi faini?
Singura întrebare este: ai ce să mănânci?
Când nu doarme sau nu e la cumpărături, mama româncă trecută de 60 de ani gătește. Oale cu ciorbă de perișoare, cratițe cu iahnie, tăvi cu fripturi de pui, porc, iepure, vită, miel, castroane imense de salată de boeuf sau salată de vinete, musacale și tochituri, tocănițe și pilafuri. Și apoi plăcinte și prăjituri, torturi și kilograme de salam de biscuiți. Mormanele de mâncare sunt porționate, îndesate în sufertașuri, sufocate sub capace și apoi învelite, ca niște cadavre, în pungi. Să dăm la copilaș, că nu are săracu ce să mănânce.
Cea mai mare spaimă a mamei românce este că ăla micu nu are ce să mănânce.
”V-a dat ceva de mâncare?”întreabă suspicioasă maică-mea după ce mă întorc dintr-o vizită la rubedenii cu care s-a ciomăgit și pe care, firesc, ea nu le frecventează. ”Nu-mi era foame, a vrut să mă..”, ”Deci nu v-a servit cu nimic nenorocita? O zgârcită, știam eu. Să nu te mai duci pe acolo pentru că suferă că îi mănânci mâncarea.”

Dacă răspunsul ar fi fost ”da, mi-a dat”, am fi ajuns, după ce comentam alegerea meniului și numărul felurilor incluse, la ”te-ai săturat?”, ”câte șnițele au fost? unu de căciulă sau puteai să îți mai iei?”, ”ți-a pus în borcan, să iei acasă niște salată de vinete că știe nenoricita că îți place?”

Foamea.

Pe vremea lui Ceaușescu-ăla de îl plâng pensionarii-maică-mea prăjea cârnații de porc, din porcul luat de la bunică-miu, de la țară (ce noroc pe noi că maică-mea avea părinții la țară, altfel ar fi trebuit să creștem porcul pe balcon), și untura din tigaie, întărită, era stropită cu boia de ardei și întinsă pe pâine. Degeaba venea ursul la container pe vremea lui Ceaușescu, nu avea ce să mănânce, tot ce era comestibil, fusese deja utilizat. Șnițelul de parizer, să nu uităm șnițelul de parizer servit la Aro Palace în 1987.

Foamea.

Alimentări goale. În spatele blocului, tot domnu de la oraș își grădinărise un strat pe care planta ceapă verde, ridichi, castraveți, salată. Unii puneau și cartofi. Maică-mea, o excentrică, a pus cârciumărese. Flori? O nebună. Dar ce să te aștepți de la una care are pechinez. ”Huuuuoooo, stricatooo, în loc să crești un copil sau un porc, ții un câine!”-așa strigau după maică-mea oamenii din cartierul Steagu Roșu, actual Astra, Brașov.

Foamea.

”Pleci în Sri Lanka? Ce mănânci tu măi acolo?”
Au trecut 29 de ani și românului nu îi mai trece spaima mesei goale. Cumpără tone de mâncare, trudește la căruț, asudă împingându-l până la casă, apoi reconstruiește un lanț muntos în portbagaj. Umple frigiderul și săptămâna asta poate să doarmă liniștit, războiul atomic îl prinde cu 5 kile de cremvurști, 4 rude de salam, cinci roți de cașcaval, o platoșă de alimente imposibil de străpuns. O cazemată.
Nici în cur nu-l doare atâta timp cât are de mâncare.
Dragnea-amnistia-grațierea-Tăriceanu-Uniunea Europeană-trădarea lui Iohannis-UDMR care fură Transilvania, stai un pic să fac mațul parizer și când m-oi liniști, o să-mi pese despre chestiunile ăstea necomestibile.
Acum 29 de ani, la Timișoara, românii morți de foame au ieșit în stradă și au murit împușcați de alți români la fel de morți de foame care erau conduși de colonei și generali români puși să protejeze cămara puterii.
Au murit ca noi să nu mai stăm la coadă la pâine, au murit ca să avem portocale la Crăciun, au murit ca să nu mai bem nechezol și să nu mai luăm ulei, făină și zahăr pe cartelă.
Au murit ca să nu mai ne fie foame.
Și nu ne mai e. Dar foamea a fost atâta timp un membru al trupului nostru încât acum, după dispariția ei, am rămas cu senzația că încă e cu noi, exact ca sentimentul pe care îl are un om care și-a amputat un picior că își simte piciorul pierdut întinzându-se sub plapumă.
Foamea nu pleacă, a fost înlocuită cu lăcomia și dezinteresul picotit pentru orice altceva nu are legătură cu îndopatul.
Aseară, Cristian Tudor Popescu a spus așa: poporul a fost complice cu dictatura.
Poporul este complice cu oricine îi aruncă în trocuță o mână de ștevie.
Poporul e complice cu prostia, răutatea, sărăcia, cu nesimțirea și ticăloșia, e complice cu orice, atâta timp cât are ce să bage la maț.
Cel mai mare dușman al creierului este stomacul.
Și mațul este rege.
Suntem cu toții cetățenii regatului mațului chiorăitor.

Ce sunt 30 de ani?
O viață de om.
Drumul de la oreion la osteoporoză.
Distanța care separă dezarmarea nucleară de reînarmarea nucleară.
Anii furtunilor, tornadelor, urgiilor și fierbințelii.
În magazinul Star, fost Universal, din Brașov, ăștia 30 de ani sunt lungul somn al lui Macondo. În spatele tejghelelor, nesărutate prințese dorm visându-și cavalerii salvatori.
Pe scaune, în coaforul deschis la parter, moțăie coafezele. Una își ține capul în palmă ca pe o vrabie care ar trebui să ciugule firmituri dar capul nu ciugule nimic, stă acolo înghețat, ca o pasăre împăiată.
La etajul 3, în spatele unei tejghele, sunt doi domni care vorbesc mărunt politică. Pe tejghea scrie că repară ceasuri. Cine mai vine cu ceasul la reparat în vremurile ăstea când timpul merge înapoi?
Printre rochiile și bluzele de pe umerașe, o vânzătoare blondă se strecoară somnambulă, călcând ca pe apă, ascultând doar foșnetul stofelor care vorbesc chinezește, uo bu șî laoșî. Chinezește vorbeau și înainte hainele dar uneori, încălțările, schimbau câteva vorbe în ardelenește și mai aveai și sectorul geci care o rupea pe germană.
Alte vremuri.
În 1988, Universalul avea forfota Sulinei la sfârșitul secolului XIX. Era locul unde se primeau cămăși, pijamale și pantofi din vinilin, pentru export dar orișicât, pantofi. Uneori chiar și mobuți și geci de puf de pinguin, lână, dantelă și ștrampi. Stăteam la cozi în fața unor raioane goale, pariind pe ce va fi să fie să bage.
Ce se bagă?
Se bagă șosete și chiloți tetra. Mănuși de ski și fâșuri.
Se bagă.
Vânzătoarele erau curtate, periate, adorate. Vă rog puneți-mi și mie de-o parte un M și dacă vin cizme, un 37. Eu am piciorul mic dar dacă nu mi-s bune, le las fiică-mii că e în creștere.
Vânzătoarea primea săpunul, lichiorul, pachetul de țigări. Uneori vânzătoarea zâmbea, de cele mai multe ori își păstra severitatea profesionistului care intră acum în operație. Da, a primit ploconul, ca orice zeu rugat de muritori să aducă ploaie, să tripleze recolta, să ucidă lăcustele. Dar asta nu înseamnă că, dacă ți-am păstrat un M și o pereche de ghete 37, suntem prieteni. Nu.
Vânzătoarea trebuia îmbunată de fiecare dată. Cu ouă, cu bomboane, cu o sticlă de vin. Zâmbetul vânzătoarei era ca u program de 8 ore de apă caldă pe zi. Ca o seară fără să fie luat curentul.
Zâmbetul vânzătoarei era o capră neagră, cu puțin noroc o zăreai în poze, țeapănă, vânată de tovarășul Nicolae Ceaușescu.

30 de ani sunt o viață de om dar pot să fie și 3 ore de somn.
Am văzut eu într-o poveste cu o fetiță care cădea într-o vizuină de iepure și ajungea în magazinul Universal.
-Ce se dă aici? a întrebat ea Ceasornicarul Nebun care servea din spatele tejghelei.
-Două ordonanțe și trei proiecte de lege.
-Aaaaa, bun, atunci dă-mi perechea de ordonanțe că mi s-au rupt ghetele. Sper că au puțin toc și sunt îmblănite.

Elena din Krasnoiarsk, Siberia, a făcut facultatea la Sankt Petersburg, pe vremea aia Leningrad, URSS. Acum 30 de ani, Leningradul, aidoma cu ex-Stalingradul de la poalele Tâmpei, se măsura în oameni care stăteau la cozi la …
Ce se dă?
Nu știm. Dar dacă se dă ceva, luăm.
Elena din Krasnoiarsk mi-a povestit cum traversa un magazin când câteva sute de oameni care au stat până atunci pe ciuci, pe plase, pe jos, pe vârfuri, pe gânduri, au țâșnit în direcția tejghelei unde apariția unui grup de vânzătoare a semnalizat că s-a băgat ceva.
Valul celor câteva sute de oameni a luat-o pe sus pe Elena ca pe-un colac lăsat prea aproape de mare și a lipit-o de tejghea. Prima. Era prima și vânzătoarea aștepta, morocănoasă, să spună câte.
Câte ce? a întrebat Elena și vânzătoarea a vrut să o plesnească. Nu poți să irosești timpul unui profesionist.
Haideți tovarășa mai repede, au strigat ceilalți clienți. Nu avem toată ziua să stăm la cozi.
Așa că Elena a zis Unul și a primit un serviciu de cești de ceai. Noroc că avea bani la ea să plătească. Ceai nu avea acasă. Nici ceai nu se găsea. Poate se bagă mâine.
30 de ani mai târziu, piața de la Star fost Universal e moartă. O singură tarabă a fost ocupată. Un domn înfofolit vinde ceaiuri și niscaiva borcănașe cu decocturi.
Citește domnul cu ceaiurile.
E prea frig ca să doarmă deși, se știe, frigul dă somn. Dar și căldura dă somn.
În general oboseala dă somn și ăștia 30 de ani au fost obositori cu tăcerile și absențele lor. La ce visează vânzătoarele și coafezele din magazinul Universal?
Ce vise au băgat la tejgheaua unde stau ele la coadă?

Parastasul e vesel. Pe masă e salată de vinete și sunt icre, în pahare face mărgeluțe pălinca. În jurul mesei sunt 4 bătrâni și 2 tineri. Doi dintre bătrâni sunt fani ai lui Tăriceanu, el are 84 de ani, ea 79. Sportivi, umblați pe afară, apreciază postura liderului ALDE. Îl cunosc din tinerețe pe Tăriceanu, umblă vorba, moaștele amintirii prieteniei cu șeful Senatului sunt purtate într-o raclă mică, bătută cu pietre prețioase.
Ceilalți doi bătrâni sunt femei, foste fane Băsescu, acum adoratoare ale lui Iohannis. Când președintele apare pe ecran, la parada de la Alba Iulia, una din ele spune: se vede că este un om de calitate. Cealaltă aprobă înghițind o măslină. Tăricenii fac o grimasă, ea zice: ete scârț.
Văduva continuă fără să o audă: Băsescu era deștept, dar e mârlan. Aia e când ești înconjurat de oameni fără căpătâi, te molipsești de la ei.
Da.
Cu asta sunt toți de acord. Nu mai sunt oameni de calitate. Toți vorbesc anapoda: fuck, cul, gud mornig, ochei, dracu să îi ia, că nu mai știe unul să grăiască românește.
Și ungurii? Ăia sunt cei mai răi. Trei din cei patru bătrâni de la masă au fost refuzați în Covasna (sau era Harghita, paștele mă-sii, cine mai știe?) de vânzătoarea unguroaică de la magazinul de pâine.
Nu a vrut să mă servească, să-mi sară ochii de te mint.
Dadadada, așa e. Sunt scârboși rău.
Tăricenii sunt siguri că se pune la cale preluarea Transilvaniei de către Orban și aici numai noi suntem de vină, noi, ăștia tineri, care vorbim cu gud mornig, cul, fuck și ochei și care nu înțelegem că dacă noi urlăm ca niște apucați împotriva guvernului, asta înseamnă că trădăm țara, o slăbim și Orban vine și o culege ca pe-o scamă de pe plovăr.
Văduva mai toarnă o pălincă și mai aruncă o ocheadă aprobatoare spre Iohannis.
Măcar ăsta arată a președinte.
Dar e neamț.
E și nazist. E antisemit. E hitlerist.
Bașca are 8 case.
Și e pe mână cu Cioloș, să distrugă țărișoara. Să o vândă lui Soroș.
Parastasul continuă vesel.
Pălinca numărul 5. Sau poate 6. Bătrânii spun privind parada de la Alba-Iulia: ce frumos e monumentul, patru cruci, est-vest-nord-sud. Ce frumoasă e fata de pe tanc, ce sprâncene frumos pensate are.
Singurul păcat e că sărbătoarea asta mare nu e vara. Ca la 23 august, când erau ei tineri. Cum se îmbrăcau ei în costume populare sau în uniforme de oameni ai muncii, cum fluturau steaguri și cântau imnuri, scriau PCR, Victorie, Trăiască și Pace din corpurile lor care acum nu mai scriu nimic, sunt doar puncte pe scaunele tapițate albastru.
Cum mergeau pe câmp la sfeclă și făceau armata și nu se mai dădeau atâta cu curul de pământ cum o facem noi, ăștia tineri, nu știm nimic, nu muncim nimic, doar cerem, ce am făcut noi ca să merităm ceva?
Pălinca numărul 9.
Ceaușescu nu era ticălos ca ăștia. Tăricenii și sora văduvei au vizitat casa lui Ceaușescu. Avea doar o bucătăreasă și o femeie care îi ajuta la curățenie. Nu erau risipitori și nici nu epatau Ceaușeștii că nemernicii ăștia de acum. Și Zoe era deșteaptă și a avut numai note bune, fără pile. Și Valentin era inteligent și cu bun simț și Nicu își iubea părinții.
Nu ca voi, voi ați trădat și țara și părinții.

Trădăm și parastasul.
Plecăm la mitingul din piața Victoriei.
Sunt cam 800 de oameni. Hai 1000. Se strigă România cere fără grațiere! și Demisia! și PSD, ciuma roșie!
O oră mai târziu, la Casa Poporului sunt 10.000 de oameni.
Se strigă: Boss, dă-te-n căcat, unde ai parcat?
și
Fă, futuți gurița mă-tii, nu ți-am zis să iei 6 cârnați?
și
Dacă mai plângi, îți trăznesc una între ochi ca să ai motiv!
Mă simt exact ca fetița aia de 5 ani, plângând cu un motiv nedetectat de părinți. Doar am de toate acum, la 100 de ani de România. Am un serviciu bun, am bani, sunt sănătoasă, ai mei sunt sănătoși, mă înțeleg perfect cu partenerul meu.
De ce dracului mă plâng?
PSD, ca un părinte exasperat, îmi dă o smetie peste ochi, ca să am motiv să plâng.

Parastasul s-a terminat cu reproșuri, odată cu sticla de pălincă.
Ne-ar trebuiiiiii o mie de ani să regăsim ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastrăăăăă!!!!

Un intelectual naționalist-ortodox român susține că exemplul Finlandei care, de centenarul propriu, a făcut o frumusețe de bibliotecă națională nu poate fi urmat de România pentru că, ce să vezi, noi ne-am mișcat mai cu talent și Doreii noștri au ridicat deja o mândră bibliotecă națională, încă de pe vremea când finlandezii se luptau cu spiritul lui Tuoni, mama celor 9 molime.
Avem de tăte, avem pasaj energetic în Bucegi, avem dac hiperborean, avem primul alfabet al lumii. Avem bibliotecă națională modernă și avem ceva ce fraierii de finlandezi nu au. Avem frig în biblioteca națională, d-ăla de pod săsesc în care ții slana, d-ăla de beci unguresc unde ții cârnații, se păstrează mai bine în frig cărțile.
Pe 7 noiembrie, angajații bibliotecii naționale se încălzeau cu aeroterme aduse de ei de acasă, asta deși ceruseră de două săptămâni să fie dat drumul la căldură că îngheață ca fetițele cu chibrituri visând la bibioteca finlandeză. Numai că îngheață în interiorul clădirii, nu afară. Afară ar fi putut să dea foc la niște cauciucuri, să facă niște ruguri de cărți, poate chiar niște dosare de la CNSAS și niște facturi de la Tel Drum.
Dar cei 250 de angajați erau atât de înghețați pe 7 noiembrie încât nu mai puteau să gândească. Stăteau în gecuțele lor de iarnă și vestuțele căptușite cu vatelină și se uitau la angajații Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, colegi cu ei de clădire, care țineau geamurile deschise la birouri. „De prea multă căldură. Îi vedem dimineaţa, când venim”. (news.ro)
Invidioasă pe colegii din minister, directoarea interimară a bibiotecii, Mirela Răducu, s-a apucat să dea interviuri pe la televiziuni, în pragul remanierii ministrului Ivașcu.
-E frig, nu dă RADET-ul drumul la căldură, pică instalația electrică de la aeroterme.
Păi e normal, doamnă? Cum să criticați în an Centenar realizările statului român care a întrecut de mult realizările Finlandei, de ce dați apă la moară detractorilor care spun că nu suntem pregătiți să preluăm președinția Consiliului Uniunii Europene și că poate ar fi mai bine să o preia Finlanda?
Fin-lan-da.
Cine sunt domne ăștia?
Țara lui Moș Crăciun.
Dar Moș Crăciun e dac, se știe, și dacii au inventat renii, săniile, bradul și Coca-Cola. Și Laponia e numită după nevasta lui Scorilo, Lapo.
Nu știm dacă și azi mai îngheață angajații bibiotecii naționale că li s-a băgat pumnul în gură. Țineți-vă gura că e rușine mare să comentați în pragul marii sărbători naționale.
Și apoi, de ce faceți din țânțar armăsar?
Și în catedrala mântuirii a fost un ger cumplit dar lui Dumnezeu îi place așa, că pe frig nu mai simți halena și nici duhoarea de corupție care se ridică din ghetuțele Puterii.

Într-o lună și o firmitură preluăm președinția Consiliului Uniunii Europene. Pe marile șantier al PR-ului Puterii, icoanele competenței și meritocrației sunt atârnate de grinzile golașe, încercând să mascheze lipsa pereților.
Vântul bate printre cuvinte mari care înșiră uniform site-uri scrise de dibaci mânuitori ai noii limbi de lemn.
Motto-ul președinției este „COEZIUNEA, O VALOARE COMUNĂ EUROPEANĂ“.
Pe site-ul http://www.romania2019.eu, aparținând Ministerului Afacerilor Externe-acest loc de pripas al copiilor de ciocoi moderni, se face risipă de rumeguș propagandistic.

“Motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană“ este rezultatul unor consultări instituționale  plecând de la propunerile făcute de 21 de reprezentanți de prestigiu ai mediului academic, științific și publicistic și integrează viziunea pe care România o are asupra mandatului său ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene vine într-un moment important pentru viitorul proiectului comunitar. Programul de lucru al Preşedinţiei va avea în prim-plan cetățeanul, eforturile noastre urmând să se concentreze cu precădere pe dosarele cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a locuitorilor spațiului comunitar.

În acest context, Președinției Consiliului Uniunii Europene îi revine responsabilitatea importantă de a contribui, prin temele prioritare pe care le va aduce în dezbatere, la  consolidarea unităţii Uniunii, un ideal care trebuie urmărit cu consecvență. De altfel, prin exercitarea rolului de mediator imparțial, dar și de facilitator de consens, România va căuta să asigure coeziunea statelor membre în fața provocărilor curente dar și a nevoii de a redefini, împreună, viitorul Uniunii Europene.

Acest efort, la care Președinția României este gata să se angajeze, are ca obiectiv creșterea credibilității Uniunii în ochii cetățenilor europeni, apropierea acestora de procesul decizional de la Bruxelles și,implicit, eficientizarea funcționării proiectului european. Coeziunea blocului comunitar este des evocată în discursurile liderilor europeni. Spre exemplu, în prefața „Cartei Albe privind Viitorul Europei“, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca principiul unității statelor membre, menționând faptul că „pe măsură ce decidem încotro ne îndreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa a fost întotdeauna în forma ei cea mai bună atunci când am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că ne putem croi viitorul împreună“.

Prin intermediul motto-ului „Coeziunea, o valoare comună europeană“ dorim să reliefăm importanța reîntoarcerii la obiectivele fundamentale ale construcției comunitare. Astfel, coeziunea poate fi considerată o valoare comună elementară pentru coerența și capacitatea Uniunii Europene de a-și îndeplini obiectivele, așa cum rezultă și din art. 3 al Tratatului privind Uniunea Europeană, care prevede faptul că unul dintre cele mai importante obiective comune este promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale între statele membre. Apărută ca mecanism încă din 1957, ca parte a politicilor regionale, coeziunea a căpătat o dimensiune proprie în 1988, când și-a definit obiectivul ca instrument esențial de atingere a convergenței economice, sociale și teritoriale la nivelul Uniunii Europene. În 1993, prin Tratatul de la Maastricht, aceeași politică se dotează de un fond specific și cunoaște o creștere semnificativă a bugetului alocat făcând din acest mecanism, principalul instrument de sprijin pentru dezvoltare la nivel european.”

Ați supraviețuit până aici?
Să continuăm în spiritul coeziunii să cercetăm site-ul construit din umilele resurse ale domnului Meleșcanu. Ce mai avem? Avem dezbateri publice, mă rog, am avut până în 18 mai, de atunci ori a plecat omul cu textele pentru site-ul romania2019.eu, ori s-a luat it-istul cu treabă, ori chiar nu s-a mai făcut nicio dezbatere, că oricum erau treburi mai grele de rezolvat cum ar fi mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Care va să zică ultima dezbatere a fost pe 18 mai, la 9 zile după ce ministerul lansa consultările cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene. Nu știu unde au fost făcute și cu cine consultările ăstea cetățenești, dar cred că totul a mers atât de bine, pe principiul COEZIUNII, încât a ajuns doar consultarea de pe 9 mai în care cetățenii au scuipat în palme, le-au frecat vrednic una de alta, au pus mâna pe coasă și au dat drumu la treabă.
Adică la pregătit forumul RO-EU 2019 de la Sibiu.
Aici, aflăm de pe site, există grupuri de lucru pe diverse tematici.
Avem, de exemplu, tematica transport. Șeful grupului de lucru este domnul Octavian Udriște, fost barosan la Metrou pe vremea lu Ceașcă, cetățean cu plăcuța de apartament pe care scrie ing. dipl.; la anul, cu mult ajutor de la bunul Dumnezeu, Octavian Udriște va face doar 84 de ani.
Avem la grupul de lucru aspecte economice și financiare pe domnul V. Valeriu Velciu. Dânsul, dacă este același personaj cu cel descris de un articol din Adevărul din 2004, a fost propunerea PRM numărul 1 pentru Senat pe județul Vrancea și…
“Valeriu Velciu are, de altfel, un CV impresionant: secretar economic II in Directia America a Ministerului Comertului Exterior (1984-1990), ministru consilier cu probleme economice la Ambasada Romaniei in SUA (1990-1992), director general in Ministerul Comertului (1992-1994), dupa care a devenit presedinte sau director general al unor societati private, printre care si SC Automatica SA (2000-2003). In aceasta functie, el a fost numit de catre actionarul majoritar al societatii, respectiv Euroform Milenium, fara ca anterior sa aiba vreo legatura cu Automatica. Acest ultim episod din cariera candidatului Velciu este insa unul care ridica numeroase semne de intrebare asupra sa si care demonstreaza inca o data faptul ca nu poti sa slujesti la doi stapani. In cazul de fata, Valeriu Velciu, presedinte al Consiliului de Administratie al SC Automatica SA, nu a uitat niciodata ca este si proprietarul a patru firme – SC Trade Action Unit SRL, SC Unicorp SA, SC Unicapital SA si SC Unisecurity SA – care trebuie si ele sa traiasca. Concret, Automatica a incheiat contracte cu sereleurile d-lui Velciu. Astfel, in perioada 2001-2002, firmele domnului Velciu au incasat de la Automatica, condusa tot de catre acesta, urmatoarele sume: Trade Action Unit SRL – 1,5 miliarde de lei; Unisecurity – 3,5 miliarde de lei; Unicapital – 749 milioane de lei; Unicorp – 265 milioane de lei.”
Mai avem Miruna Balosin la grupul educație și formare despre care s-a scris în 2013 că lucra la Siveco și, în același timp, la un proiect al Ministerului Educației care se parteneriase cu Siveco, proiectul fiind manageriat de tatăl doamnei Balosin.
Toată afacerea cu iz de conflict de interese este aici: http://www.investigatiimedia.ro/stiri/posibil-conflict-de-interese-la-varful-ministerului-educatiei-miza-bani-din-eternul-pos-dru
Mi-e și frică să continui.
Coeziune.
Cine nu are securiști vechi, să-și cumpere. Sunt fonduri europene special pentru asta. Eu mă duc la Obor chiar acum să-mi iau o pereche și să bag un grup de lucru pe tema propagandei și fake-news.
Cu bicarbonat, ca-n vremurile bune.

Sâmbătă am fost la concursul Miss USR Europarlamentare desfășurat la fostul cinema Patria, actuală Filarmonică brașoveană. În sală multe costume, familiile candidaților surghiuniți pe scenă, m-am simțit ca la o preselecție la Tip-Top, Mini-Top a lui Mihalea, ce bine dacă MC ar fi fost Mihalea și nu domnul care vorbea într-o cască de star pop care trebuie să cânte și să stea în mâini, deci nu are cum să aibă un microfon normal.  MC-ul, nu i-am reținut numele, ne explica la finalul fiecărui segment de răspunsuri ale concurenților-candidați ce ar fi trebuit să înțelegem din ce au spus aceștia și mai spunea mereu că USR e fain și că USR este un exemplu de democrație și că USR dă o lecție României și, la final, familiile și prietenii din sală au aplaudat frenetic candidații care sunt toți buni și candidații s-au felicitat pe ei și pe organizatori și toată lumea a urat succes tuturor într-o confucianistă atmosferă a meritocrației și dorinței colective de  propășire a societății.
Și apoi, la o țigară, un candidat a zis: dacă nu iese niciunul din grupul nostru în primii 7, eu demisionez.
Apoi altul a zis că s-au tras sforile, facțiunea lui Ghinea al cărui locotenent e Barna o să fie aia care va lua caimacul. Dar chiar și așa, el rămâne să se lupte cu ei, moare cu ei de gât.
Apoi altul a zis că o să vină și atârnachele ăla de Cioloș și să vezi atunci omor pe liste.
Și apoi un altul a spus că totuși e mult mai bine ca în alte partide, fusese și în altele și nivelul de democrație aici este mare, poți să spui orice. Chiar și că nivelul de democrație e mare.
Și apoi frate-miu mi-a spus că a vorbit cu Ghinea pe holul filarmonicii, l-a întrebat de ce, dacă tot a afirmat de nenumărate ori că nu poate să facă nimic pentru țară din parlamentul României și tot este favorit în alegerile interne pentru candidați USR la europarlamentare, de ce nu a renunțat la scaunul de parlamentar român, să îl ia un alt USR-ist și el să rămână doar în campania internă pentru europarlamentare?
Mai sunt doar 6 luni până la alegeri, sigur o să ajungă la Bruxelles, de ce, după ce s-a înfruptat din stârvul puterii, în loc să lase restul haitei să mănânce, s-a culcat peste halca rămasă?
Și știi ce mi-a zis Ghinea? Că nu îi fac lui alții agenda apoi a spus că uite, îi vine familia, și a plecat. Frate-miu e perplex. Eu nu. Întotdeauna el a fost inocentul familiei.
Se bea vin roșu și avocatul îmi povestește de facțiunile din USR, sunt 4. Conservatori, progresiști, neoliberali și nicușoriști. Cineva spune că nicușoriștii au bătut palma cu neoliberalii lui Ghinea ca să-l susțină pe acesta la europarlamentare în schimbul susținerii lui Nicușor la primăria București de către neoliberali.
-Așa o fi.
-Nu cred că e așa.
-Dacă e așa, eu îi bag în pizda mă-sii și plec.
Nicușor nu pare, cel puțin acum, că mai are un contracandidat în partid pentru primăria Bucureștiului. Cine taie cele 22 de capete ale balaurului din Voluntari se califică direct în ….Frânăăăă!!!!
Dacă cetățenii ăștia de la Oameni Noi nu reușesc să adune numărul de semnături, să vină cu proiectul în parlament și, cu ajutorul domnului Ghinea și al bunului Dumnezeu care să le ia mințile pesediștilor majoritari, să modifice legea electorală pentru ca primarii să nu mai fie aleși dintr-un tur, Nicușor e mâncat de balenă.
Dar asta nu înseamnă că USR nu e fain. Că în USR nu e democrație. Chiar festivalul democrației. Pe care vrea să-l strice Cioloș care nu-și mai face dracului partid ci doar lansări de partid. Cu 100, cu 500, cu 1500 de oameni. La un moment dat, când o să jucăm noi șah în parcul Cișmigiu cu ceilalți pensionari, partidul o să se nască adult, 21 de ani o să aibă la naștere partidul și 63 de kile și 800 de grame. O să aibă filiale în Făurei și Țăndărei și Carei și domnul Cioloș o să ne spună că viitorul este în față și noi în față o să vedem doar mâna tremurândă a pensionarului care mută calul la G7.
Șah.
Uite domle că se poate.
Am așteptat dar iată că a meritat.
Acum putem să luăm primăriile, dar numai după ce facem o alianță cu USR, căci e clar că niciodată PSD nu a fost bătut decât de o alianță.
Alianța Oamenilor Frumoși din România.
Frumoși și Trecuți. Dar tot frumoși.
Acest post e dedicat Ilenei.
Acum 7 ani, ea și soțul ei s-au apucat să facă săpunuri. Apoi s-au apucat să facă și creme și uleiuri de corp. Nu au bani să-și plătească angajați, nu au reușit să facă rost de finanțări europene, nu știu să scrie aplicațiile și nici nu au timp. Asta nu înseamnă că au amânat să-și îndeplinească visul. Asta nu înseamnă că au rămas agățați în joburile lor de dinainte, așteptând ca cineva să le dea bani, să angajeze cu banii ăștia niște experți în cosmetice cărora să le dea ei indicații, că d-aia sunt patroni.
Ileana și soțul ei se descurcă așa cum pot, fac ei doi totul, de la ales ingrediente, la ambalaje. Nu mint, nu fură, nu stau cu mâna întinsă. Nu au timp nici să crape, muncesc ca niște sclavi și noaptea cad lați.
Firma lor se cheamă Fain-natural. Au și magazin online: fain-natural.ro.
Dacă nu ar fi Ileana și soțul lor și cei alți 3 oameni ca ei pe care îi cunosc, mă gândesc că nu a mai rămas nimic fain în România. Doar adjectivul ăsta venit din germanul fein care rimează cu nein și stein.

Farmacie, farmacie, bancă, păcănele, păcănele, magazin secondhand, Mega, amanet. Salariu luat pe card scos în ziua virării, mers la păcănele, pierdut salariu, luat aspacardin -să aibă în ce să se rezeme inima cât tu încasezi de la nevastă ocări: ticălosule, acum cu ce mai cumpăr mâncare? Copiii urlă, unul are muci, nevasta îl îndoapă cu antibiotice, costă și ălea, du-te și amanetează lănțișorul de la mama.
Te duci, iei banii dar nu intri la farmacie ci la pariuri, prost să fii noroc să ai. Nu ai. Prost ești. Norocos ba. Ai pierdut și banii ăștia, te împrumuți de la un fin, mai bine decât de la cămătari. De fapt, fraiere, finul e cămătar, îți cere 80% dobândă dar măcar știi că nu trimite un fochist să-ți rupă mâna dacă nu plătești la timp. Vine el și vorbește cu soția. Soția are mereu ceva pus de-o parte. Pentru zile negre. Ăstea sunt zilele negre.
Black Wednesday. Black Thursday. Black Friday.
De Black Friday, anunță victorios prezentatoarea știrilor, românii au cumpărat cu 43% mai mult decât anul trecut.
Normal. Comportament de nevastă ignorată de soț, pansându-și tristețile cu o pereche de pantofi cu toc de 12 centimetri.
Românii au cumpărat cu 43% mai mult pentru că românii au o groapă în suflet cu 43% mai mare. Încearcă să o umple cu aparate de ras și console de jocuri dar deznădejdea ultimilor ani, scandalurile cu părinții, ura cu care se apasă pe claxon, înghesuiala de la metrou, flegmele de la televizor sapă și mai repede și mai apăsat decât toate creșterile de salarii și pensii ale lui Olgu de la Craiova.
Nepotu-miu îi dă raportul bunică-sii care îi cere detalii despre colegul Mihnea.
-e în Anglia.
Dar Daria?
-e în Anglia?
Și Miruna?
-a plecat acum 2 săptămâni în Anglia.
Oamenii dispar din viețile noastre și lasă loc numai bun să așezi o mașină de spălat luată de Black Friday. Sau poate un frigider.
Oameni înlocuiți de mașini.
Freon în loc de sânge.
Mai bine așa, mașinile nu mint și nu împrumută bani pe care nu-i mai dau înapoi, nu plâng că nu au primit adidași cu leduri și nici nu se dau cu curul de pământ că ai tocat banii la păcănele.
La anul, de Black Friday, românii o să cumpere cu 87% mai mult sau poate chiar cu 231%. Și-n orice casă de unde a plecat mama sau tata, unchiul sau nașul să facă bani în Germa sau Anglia, Olanda sau Suedia, o să se strângă, ascultătoare, 3 frigidere și 4 televizoare, 4 aspiratoare și 12 mașini de epilat, să fie, să simți că toată sărăcia asta interioară a meritat și în ciuda faptului că îți îngheață picioarele când umbli desculț prin tine, pe afară toată lumea crede că ești bogat.

Lăsați orice speranță voi cei care citiți acest post.
Că Iordache ne dă muie din Casa Poporului este cea mai mică problemă a noastră.
Cea mai mare problemă este că suntem haliți de balenă.
Suntem în mațele ei și noi credem, ca idioții, că e întuneric pentru că e noapte și pute a căcat pentru că s-a stricat canalizarea.
Nu e nimeni să ne salveze. Soroș e pe supramax articulații și nu mai are bani de câini și copii la miting. Iar ăilalți care vor să ne treacă strada spre Occident, o fac doar ca să ne ciordească portofelul.
Ieri am aflat că Beny Steinmetz de la Roșia Montana e băiat mișto și a vrut să facă bine dar presa independentă care a blocat proiectu a băgat numai fake-news. Asta la un atelier de leadership moral.
Haliți de balenă suntem. Vă spun.

Acum un an jumate noi, ăștia de la Frontline Club, am făcut un apel la companii să nu mai bage bugete de publicitate la televiziunile care mint de-ngheață apa în timp ce fierbe și am făcut și vreo 2 dezbateri pe tema eticii în comunicare, a finanțării fake-news, a rolului CNA care ia salarii babane ca să chiulească de la serviciu.
Piața a preluat ideea, s-a cerut boicot, advertizării și-au retras câteva luni bugetele, lumea i-a bătut pe spate pe cei care au făcut-o, le-a bătut obrazul ălora care au continuat să dea bani sclavilor lui Ghiță și Voiculescu. Apoi, când nimeni nu era atent, corporațiile au început să se întoarcă la trompete spunând că brandurile nu fac politică, doar bani.
La fiecare 6-7 luni, cineva își mai amintește să ceară corporațiilor să fie etice, să nu mai finanțeze discursul urii, se fac petiții, proclamații, se trimit mailuri, se flutură bannere în stradă. Corporațiile își pun PR-ul să iasă, să facă un flicflac, un șocotopigheri, mai dau bani unei fundații, mai sponsorizează un eveniment despre…
Chiar așa, care este subiectul cel mai fierbinte în comunicare? Etica, ea e.
Atunci hai să facem ceva despre etica în comunicare.
Aseară, în timp ce noi vorbeam la Frontline despre statul român care încearcă să rupă presa independentă pe genunchi și să închidă valiza #Teleormanleaks, la câteva sute de metri de noi, într-un loc fancy, câteva sute de oameni s-au strâns la evenimentul Comunicare etică în era fake-news-urilor organizată de UMANager.
Spune descrierea evenimentului:
“Știrile false- reprezintă un tip de jurnalism sau de propagandă care constă în răspândirea de informații false difuzate prin mass media tradițională sau prin social media cu intenția de a induce în eroare, cu scopul precis de a deteriora reputația unei entități sau persoane precum și pentru câștig financiar sau politic de multe ori folosindu-se titluri senzaționale, fabricate, care să ducă la creșterea numărului de cititori pentru răspândirea informației.

Fake news-urile vin din istorie, chiar din perioada antică. În secolul 13 înaintea erei noastre Ramses cel Mare a răspândit minciuni și propagandă prin portretizarea bătăliei de la Kadesh ca o victorie uimitoare pentru egipteni. El a decorat pereții templelor cu scene în care el insuși îi lovea pe dușmani în timpul bătăliei, tratatul dintre egipteni și hitiți arătând de fapt faptul că bătălia a fost la egalitate.

Care este impactul fake news asupra societătii? Fake news propaganda sau model profitabil de business? Cine folosește, cine finanțează? De ce fake news au puterea de a influența puterea publică, comunicarea și comportamentul public? Există etică în comunicarea care folosește ca instrument fake news? Despre toate acestea, dar și multe alte informatii vom primi de la speakerii acestei ediții. ”

Agenda discuției a fost primită pe mail cu câteva ore înainte de eveniment.
17:00 – 17:20- Panel 1 – Florin Negruțiu- Fake news-ul despre fake news. Business-ul din spatele știrilor false
17:25 – 17:45- Panel 1 – Delia Iliasa- Impactul social media și fast communication în domeniul sănătății
17:50 – 18:10 -Panel 1 – Bogdan Naumovici – Rosia Montana
18:15 – 19:00 – Panel 2 – Oscar Mendez Rosa- Building a culture of Trust. ABC of relations — understanding the dynamics of trust
19:05 – 19:20- Concluzii – Steven van Groningen

Pardon? Ați spus Bogdan Naumovici și Roșia Montana? La un eveniment despre etică și comunicare în epoca fake-news-urilor? Mircea Badea nu vine să ne vorbească despre fact checking? Nu? Nu-i nimic, îl chemați data viitoare.
Ce a zis Bogdan Naumovici despre comunicare în epoca fake newsurilor știu de la o prietenă aflată în sală.
Bogdan Naumovici a spus așa: cei care s-au opus proiectului RMGC nu aveau argumente, au fost 10.000 de isterici care au ieșit în stradă, fără să știe nimic despre proiect. Asta în timp ce cei de la RMGC aveau argumente, cifre, fapte. Au băgat bani în restaurarea minelor romane, a monumentelor, au făcut case pentru cei care au vrut să se mute la Alba Iulia. Au investit, n-au scos aur, n-au scos profit și de-aia acum își vor banii înapoi.

Prietena mea nu a rămas să audă concluziile lui Steven van Groningen, unul din fondatorii UMANager. A plecat confuză, ce dracu tocmai a văzut? A înțeles bine că tot ce s-a scris despre RMCG de către presa independentă, toate anchetele, investigațiile, reportajele, totul a fost fake news și Bogdan Naumovici, plătit cu milioane de “canadienii” lui Beny Steinmetz ca să facă reclamă proiectului, este singurul care spune adevărul?
Da?
A înțeles bine?
Fabulos este că această acuzație adusă presei soroșiste a fost adusă în cadrul unui eveniment intitulat Atelier de Leadership Moral. Și mai fabulos este modul în care se definesc organizatorii, domnii de la UMANager.
“Este un proiect de susținere a eticii în afaceri și de creștere a gradului de încredere a tinerilor întreprinzători în parteneri și în mediul de afaceri autohton.

Inițiativa de a lansa acest proiect le aparține lui Steven van Groningen, Silviu Hotăran, Septimiu Postelnicu și dr. Wargha Enayati, patru dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai comunității de business din România.

Fiecare dintre fondatori a pus în slujba programului UMANager experiența dobândită de-a lungul carierei profesionale, acumulată în organizații și asociații profesionale recunoscute național. Septimiu Postelnicu este Vicepreședinte Executiv al diviziei Global Banking Services a UniCredit Țiriac Bank, iar dr. Wargha Enayati este fondator al Rețelei Private de Sănătate ”Regina Maria”.

Steven van Groningen, Președinte și CEO al Raiffeisen Bank, este președinte în exercițiu al Consiliului Investitorilor Străini, iar Silviu Hotăran este Managing Director al GKTI Semper Human, fost CEO Microsoft România, și a dobândit o bogată experiență în cadrul Camerei de Comerț Româno-Americane, AmCham.

Proiectul UMANager își propune să coaguleze o comunitate care să folosească etica în afaceri ca reper în activitatea profesională, adresându-se atât oamenilor de afaceri cât și studenților și liceenilor interesați să-și construiască o carieră în business.
Evenimentul este organizat de Fundatia Inovatii Sociale Regina Maria.”

10.000 de isterici care nu știau nimic despre Roșia Montană.
Așa a zis Bogdan Naumovici despre participanții la primele mișcări de stradă cu adevărat masive post Piața Universității, oamenii din care s-a coagulat societatea civilă de azi și puținele partide de opoziție decente din România.
A spus asta la un eveniment al comunității de business îngrijorată de fenomenul fake-news și de lipsa eticii în comunicare.
Pe lângă cinismul bălos al acestei povești, degetele arătate de Iordache sunt doar ieșirea nervoasă a unui tocilar mânios că i-ai furat guma de șters.
Singura întrebare care mai rămâne este dacă RMGC a fost sponsorul Atelierului de Leadership Moral și dacă au fost plătiți speakerii. Se știe că adevărul despre fake-news și etică îl spui doar pe bani.
De fapt mai e o întrebare: cum să fiu atât de idioată încât să cred că pentru oamenii de business Etica este altceva decât iapa aia pur sânge arab pe care au pariat ei la cursele de la Singapore Classic?