sunt mancata de balena, fernanda nu are camera libera asa ca imi zic sa o ard contesa si imi rezerv apartament in al mai pizdos cartier al lu montevideo, pocitos, fac tai-tai la punta del diablo, oceanu e pe necaz, e plina plaja de meduze uriase moarte, ce sa fie, ce sa fie, titani cu sinuzita si fara batista, autobuzul de la ruta del sol se taie cu cel de la ruta del mar, trecem prin sate cu sectii de politie vopsite bleu, uite nandu, uite si flamingo, uite si o camioneta de la 1907, astia-s oameni chibzuiti si isi schimba masina la 4 generatii, cat ai umblat cu ea fiule sopteste tatal pe patul de moarte, pai tati, eu o am de 56 de ani, inainte tu ai umblat cu ea 30 , bunicul tot asa si strabunicul a trecut cu san martin muntii in ea sa elibereze chileul, eee, poate ar ficazul sa incercam s-o vindem.

mi-e foame, ma gandesc cu groaza la chivitoul care o sa-mi ramina fidel in dinti macar o saptamina, basca astia nu maninca niciunul picant aici, d-aia nu exista nici kfc, ii auzi tzipand pica-pica daca le arati un ardei rosu, va-n nas cu dulce-acrisorul vostru, gata, aleg tandory recomandat pe net de peter imreii si dan chisii lor, sonerie la usa, o pereche de nemti insipizi, una de brazilieni hirsutzi, buna ziua ce doriti sa mancati astazi in afara de parul din barba? bretonul desigur, hehehe, mai avem doua lesbiene americane, eu, tu si ovidiu.
deschide usa insusi gabriel coquet, qui? gabriel co-quet, de sorginte franceza, bucatar cu cordon bleu, a gatit in turcia, italia, maroc, franta, thailanda si argentina dar s-a intors in montevideo ca are de
hranit 2 fete, le baga bani in celalalt orificiu ca cica asta te propulseaza-n viata, ce-ti dau? paaaaai as vrea calmarul in sos negru dar si vinetele astea cu rodii, la felul doi imi face cu ochiul curry korma, da’ uite ca si paart namul suna bine, bai fetitzo, revino-ti ca-i mult, gabriel ma impiedica sa fac overkill, isi pretzuieste mancarea mai mult decat banii pe care ii primeste pe ea, gandul ca ar trebui sa o arunce pentru ca o romanca imbecila s-a lacomit il supara mai rau ca musca asta care da tarcoale mesei, uite ce zic eu, nea coquet ma organizeaza, imi aduce un pahar de vin sa se duca potolul pe soseaua gatului si un sos iute sa-mi treaca aleanul.

Stii ca voi sunteti primii romani pe care-i vad, norocosule, incepe pomelnicul cu ceausescu, dracula, nadia, ho-paaa, a venit mancarea, paart nam, un sos dulce iute acopera pestele tavalit in nuca de cocos si banane, gusturile se ciocnesc in gura, ilie nastase, orfelinate, tzigani, inghit orice, ahmmm-miammmm-hoooommm, gabriele trai-ti-ar fetele ca niste imparatese, tare bine gatesti, ma-nveti? como no, poti sa incepi luni? nu fratelo ca plec in antarctica, dar intr-o luna sunt a lu matale, hai sante, cioc-cioc, “eu fac grapa”, dar ce nu faci tu mai gabriele, ce nu faci tu..
Welcome to Jurassic Park, la 250 de milioane de ani departare de “la
mama”

camionul se hurducaie printre dunele de nisip, halt, o bariera e lasata, guritza stransa de intrare in rezervatia cabo polonio, unde mergeti vrea sa stie domnu paznic, in singapore desigur dar ne-am gandit sa trecem mai intai pe aici ca sa ne derutam urmaritorii, paznicul e vigilent, isi freaca barbia, isi scarpina crestetul, nu e chiar convins sa-l lase sa treaca pe soferul pe care l-a vazut de cel putin 5675 de ori in viata lui, poate are short time memory loss, se lasa purtat de val si risca ridicarea barierei, hai ca am intrat in sfarsit in cabo polonio, al mai natural dintre naturalele frumuseti ale uruguayului.

Daca vrei sa te disfrutzi asta e locul sa inveti sa faci focul cu cremene, sa inventezi roata, sa ajungi sa-ti urasti aproapele, jap imi iau o sanda in cap, haiosii astia cu parcul au pus motz un soi de terasa pe camion, tatzi si fiice rag deopotriva cind camionul are tangaj, dunele sunt inalte, hatz se lasa masina pe-o parte, uuuuuuuuuuaaaaaaaa, tzipa un contabil de 40 de ani ca in fatza contului 5121 “casa” dupa o incasare babana, fiica-sa il copiaza, ceilalti copii se pornesc si ei, printre dunele de nisip cresc palmieri sub care pasc vaci, oi si iepuri, valea se deschide si zic si eu uau, in barba ce-i drept, oceanul se arunca peste plaja cu valuri de 3 metri lasand in aer o ceatza prin care abia abia se vede
satul.

nu-i curent, doar niste mori de vant, cate case sa fie? 30-40 si mai sunt un soi de colibe de pazitori de pepeni, daca n-ar fi oceanu te-ai crede intr-un soi de bragadiru de teleorman, dupa 98 nu a mai avut nimeni voie sa construiasca, basta, de acu e rezervatie naturala, bashti de aici la nord, uite satul valiza-fara caterinca, asa se cheama-e bun ca are si el dune si tzarani saraci care o sa va lase sa va puneti corturile in curtea lor pe o bere, gainile si curcile se alearga printre picioarele hipiotilor care si-au pierdut mirosul de jeg intr-un nor de fum de iarba, niste vlajgani smotocesc niste tatuate, tatuatele
impletesc vesnicile bratari de festival, caca-m-as pe el de globalism, nu scapi nicaieri de rahaturile astea flower-power, jim morrison le zice de dragoste, stufstock-stufstock-stufstock.

La 5 metri de far e colonia de lei de mare, un mascul se trezeste si arunca niste grohaieli erotice, niciuna din femele nu raspunde, e 4 dupa amiaza, e siesta si pentru leii de mare dar nu si pentru un gorobete care trece de gardul pe care scrie in 3 limbi sa lasi in pace animalele, doamne dumnezeul meu, rupe-i capul dobitocului, fa-l sa cada pe stanci sau sa-l gineasca masculul, dumnezeu are alta treaba sau isi face siesta si nu ma asculta asa ca ma duc cu pira la autoritati care, ca si dumnezeu, ma ignora, urc pe nervi cele 132 de trepte ale farului, sus e vant iar jos un soi de scotie, de departe si romania ar putea parea bulgaria europei.

In curtea farului e o bomba, trebuie sa gasesc si eu una unde se serveste alcool, dau de ditamai hosteria cu scoruri de montevideo, chelneritza e un soi de dalmatzian, nu foarte inteligenta dar lenta,
aduce chiftelutzele de alge, dieta micii sirene, hai welcome to Jurassic Park, va las ca mi se raceste mancarea.

pe strada e plin de politie, calare, pe motocicleta, in masina, in boschete, sub pod, la coada la-nghetata, pe plaja, in apa, montevideuanul de rind sufera si el de paranoia ca fratele lui buenosairez dar nu-i aceeasi tulpina, aia de argentina e ca bolivianul mic are detenta si ajunge pin la etajul 3, cum sa-l opresti sa plece cu plasma si tzatzele de silicon din frigider? iti pui gratii, covoras de cioburi, sapi un shant de aparare, cumperi o turma de dobermani, pe uruguayan il chinuie gandul ca mereu este privit, cercetat, camera de la urmarire generala iti face o colonoscopie: ce aveti in fund? un kil de morcovi? cat ati dat pe ei?

exista insa un loc in montevideo unde, daca esti al qaeda, poti sa-ti construiesti o tabara de antrenament fara sa fii tulburat, un loc in care 9 luni poti sa tii legat de pat un ostatic fara ca cineva sa-i dea de urma, pot sa continui asa un sfert de ora dar stiu ca ma urati asa ca o sa va spun ca este vorba de muzeul de arte vizuale din montevideo, iuuuuu-huuuuu, ooooo-laaaaa, garderobiera canci, curator niet, ecou din parti-arti-rti-ti, hopa-pa-pa-a, dau peste corpul insufletit partial al unui gardian care motzaie tzinandu-se de scaun, imi scot slapii sa nu fac flip-flop-flip si sa-l trezesc poate se sperie cind vede pe cineva-n muzeu si intra in catalepsie.

O ard desculta printre masterpiceuri, uite asta e titlu bun pentru urmatorul volum autobiografic al mihaelei rachela radulescu, habar n-aveam ca uruguayul are niste greuceni pe pictura, cred ca niciun uruguayan nu stie asta, de unde, cine e prost sa vina la muzeul de arte vizuale, e deschis intre 2 si 7, repetentii astia de manageri ai muzeului nu stiu ce se intampla in montevideo intre 2 si 7? de si-es-ta ati auzit? pai si ce e mai important, mazgalelile vreunui decedat cu mustata si vopsea sub unghii sau odihna, motorul progresului social?

la etaj cracanat asteapta un lenes gigantic de plus, animalul nu omu’, e o expozitie tematica, stiind ca nimeni nu o va vedea niciodata curatorii s-au hazardat sa faca o caterinca eleganta de dragostea de frumos si stiinta a uruguayenilor lovind cu mantinela in fanatismul devorator al consumatorului de fotbal, ca sa n-o mai dau in bailamos domnii astia cu expozitia au calatorit in timp, respectiv in 2050 cind cladirea muzeului de arte vizuale este rechizitionata de primarie ca s-o transforme in muzeul maracana, omagiu sportului rege cum ar zice emil stoica adus la implinirea a 100 de ani de cand uruguayul a batut brazilia la ea acasa, in finala mondialului din 1950, epocal-colosal-groundbreaking, ole-ole-ole-oleee, muzeul de arte vizuale nu mai eeeee, pai si ce facem cu tablourile astea? le mutati la muzeu de stiintele naturii care se va chema de acum “de stiintele naturii si arte vizuale”, tovarasa dar n-am loc de borcanele cu serpi si de ursul csaba, pot sa las panzele la dumneavoastra in birou?lasa-le d-ale dracu de panze, din februarie 2012 de cind a fost romanca aia desculta, nu le-a mai vazut oricum nimeni, bine ca le-a venit mintea la cap si au inteles ca fotbalul e mai cioaca decat toate animalele taxidermiate si picturile lor obosite. Hehehehe, ironie pe campie dar foarte plauzibil sa se intample, ia ganditi-va, ce-si pune lumea pe perete mai nou, cap de cerb si rembrandt sau tricoul semnat al lu’ messi?

Welcome to Jurassic Park, fug ca se scoala vigilantele asta micu si o sa se sperie ca a fost gasit, cine stie de cand se ascunde.

pan-pan-pan-pan-pan-pan, tobe africane, vantu imprastie ritmul in tot orasul si scoate poporul din casa de urechi, haide, ca-i 7, las-o dracu de siesta, pan-pan-pan, pune-o haina pe tine, ia mate-ul si portofelul si treci la spalatoria de pacate de pe plaja ramirez, tan-ban-tam-tam, varati in apa pin’ la brau contabile si soferi de autobuz, deputati si designeri imping corabiute din carton pe care au varat ofrande, sticle de sampanie, pepene, auci, astea doua nu merg impreuna dar uite ca se leaga stomacu la loc cu o mancarica de orez, hai ia un fruct ca are vitamina C si ajuta-ne sa fim bogati, poftim niste bauturica si ajuta-ne sa furam mai mult la anul, ajuta-ne Iemanja, ajuta-ne.

ha? cine-i duduia? este regina apelor in religia umbanda, pe 2 februarie africanii o sarbatoresc si albii nu mai prididesc sa traga foloase necuvenite, deci zici ca Iemanja asta a ta e de la ape, hm ca Iliescu, pai si ce stie sa faca? Eheeee, Iemanja se ocupa cu apele dar si cu fertilitatea si dragostea si te scoate de guler din meandrele concretului si-ti arata calea cind esti ratacit, meseriasa Iemanja, ce trebuie sa fac sa fie tovarasa mea? Ii dai si tu un piepten, o sampanie, stii cum e fetele, pune botul la bauturici dulci sau niste fructe, parfum, cumperi de la colt, ma gandesc sa-i iau un catzel chinezesc cu ochi de terminator, Iemanja sigur o sa ma invete cum sa nu platesc impozitul pe venit si n-o sa ma lase sa ma inec odata scufundata in economia subterana.

Navighez cu greu printre capcanele intinse pe plaja de enoriasii Iemanjei, lumanari pe fundul gropilor din nisip, cozi gigantice de oameni ai muncii si rai crestini serpuiesc pe plaja, o oferta fabuloasa de curatatorii spirituale: un pitic in costum de matase galbena danseaza marunt intr-un tzarc, are turban si scoate pe dracu din tine, deci dinsu e Ivan Turbinca, niste domni care o ard gaucho tropotesc in transa in nisip, un travestit cu parul decolorat si rochie albastra care fumeaza 3 pachete de tigari pe zi descanta niste adolescente, un luptator K-1 inghite o halba de bere neagra inainte sa-ti desire spiritele rele care au tesut un plovaras cu model suedez in jurul trupului tau nemernic, o vrajitoare ofilita face mmmmmmm si pacatele tzusti, sar de pe tine ca sobolanii de pe corabia care se scufunda.

Imi amintesc de o epocala intalnire cu Mudava in 1996, candida la presedintie, m-a pus sa stau cu palmele intinse deasupra genunchilor si apoi cu indexul si degetul mare impreunate mi-a sfartecat aura cu niste dungulite, de parca jumulea o gaina, hatz, hatz, a scos raul din mine, ma miros la subtioara pacatului, levantica dupa 16 ani, Mudava stie, s-ar putea sa fie si el cu Iemanja sau cu altcineva de la ape.

Hai welcome to Jurassic Park, veniti si invatati si la anul organizam o curatenie generala in Dambovita, la tara africana, credinta africana, pan-tam-pan-pan.