gonim printre orezarii si plantatii de trestie de zahar, ghida baga niste statistici despre productia de rom, melasa si zahar dar n-aud nimic de chioraitul matzelor partenerilor de tur flamanzi, parcam abrupt pe-o strada desfundata in dreptul unei cosmelii, beeeei, pe cine faci tu cosmelie? restaurantul cantanero din lambayeque este un altar al cuisineului peruan, bucatareasa are 5 medalii de aur si 6 de argint pe pieptu-i de arama si face niste flicflacuri de exceptie cind prepara ratza cu orez, locul e atat de faimos incat coada serpuieste pe scari afara, haaaaat dar ghida se strecoara miseleste, ii cade-n carca unui nenic in costum care tzine de unul singur piept invaziei de nehaliti, ii zice parola si omul preia pachetul si-l imparte, 2 la masa asta, 3 la astalalata, alti doi colea, pic cu cocalarii hamesiti, eleganta le dau meniul sa se uite ei primii, gorobetii il iau si dupa 12 minute inca-l privesc hipnotizati, ce-o scrie fratioare inauntru, critica ratiunii pure? e praf de-un deget pe masa si in lumina soarelui il vad depunindu-se pe ceviche, astept ca la administratia financiara sa depun declaratia 200 dupa un aji de gallina, vine-n jumate de ora, iu-huuuu, ghida-si frange mainile distrusa ca balamucul amesteste chelnerii si servirea merge lent ca ochiul mortului, cocalarii-si sug dintii cu gandu la desert, am terminat si ma ridic, pe scaunul meu caldutz inca se arunca 14 corbi, incet incet grupul se strange afara, inca un sfert de ora si ies si cele 3 babe isterizate ca, de atata graba, le-a stat porumbu-n gat, ghida ne numara si ..nu suntem toti, perechea latino americana apare agale, ne grabim undeva?

da manca-v-as guritele voastre, ne grabim ca uite, dupa un pranz de doua ore ti-au ramas doar 23 de minute pentru piramidele de la tucume, cocotati pe taximoto satenii casca ochii la meciul de fotbal de pe stadionul de la baza unui delusor de noroi uscat, ce delusor soro, asta-i piramida 1, mai sunt vreo 25 inauntru, nu pot fi vizitate da’ pentru aia care nu-si borasc sufletul de caldura si nici cevichele de efort e o panorama castoaca din varful dealului, alerg prin vipie urmata de cocalari si perechea latino care abia se tarasc, fund de mare urias, 226 de hectare presarate cu tzutzuroaie, dupa ce civilizatia lambayeque a dat ortu popii alte culturi au preluat piramidele, pe una din ele au dat cu culori chimu care o ardeau fauvisti, ghida incearca sa adune gainile la microbuz, puuui-puuuui-puuui, babele s-au ferit de canicula in muzeul in sitio, o sala cu machete puchinoase s-un craniu, restul sunt spulberati in sapte zari, pipi-apa-suvenir, ghida sta sa planga, hai ca suntem toti, forja pe sosele si uite-ne fratioare descalecand la muzeul lordului din sipan, a mai a dracu descoperire arheologica a ultimilor 90 de ani din peru, da’ ce zic eu, america de sud.

telefoanele, aparatele foto, totul se lasa in masina, va rog ascultati-ma si nu incercati sa le luati cu voi ca pierdem timp, 7 cordoane de protectie, ne-afundam in mormantul visiniu-kitchos facut dupa chipul si asemanarea sitului arheologic unde lopatica si maturica au scos la iveala dupa vreo 1800 de ani de intuneric pe stapanul Sipanului, strabunul lui, sacerdotul si sacerdotul razboinic, cu totul vreo 15 morminte ai caror ocupanti sunt descifrarea misterului unei faimoase fresce din muzeul larco despre care se credea ca este o reprezentare a zeilor dand pe soseaua gatului sange ceremonial dupa un caft simbolic, ne-nvartim printre comori: tona de platose de aur si cochilii de scoici exotice, iote si-o penseta de aur cu care lordul isi smulgea barba ca nu o ardeau defel tarabostes pe meleagurile astea, podoabe cu omul caracatita, omul caprioara si omul crab.

in fatza se deschide o replica a coparseului lu’ boss: avem copilul care purifica locul de veci, cainele care te trecea pe lumea cealalta si la intrarea in mormant strajerul, uitati-va la picioare zice ghida, are unghiile facute, haha, glumesc, nu are labele picioarelor, au fost taiate ca sa nu fuga: sa stea si sa-si apere stapinul chiar daca ar vrea sa bage o plimbare pina la colt sa vada meciul, da’ ati vazut oasele lui lord of sipan? nu prea soro, n-o-r-m-a-l, nici nu aveati cum pentru ca au fost strivite de greutatea podoabelor iar stapanul sipanului avea o boala degenerativa a oscioarelor-deh, prea mult sex cu sora si cu matusica-basca avea muschii atrofiati din cauza vietii petrecuta in lectica, curat wall-e.

in mormantul lui sacerdote au dat de nevasta la picioare si de concubina la cap, caine si copil si-n plus o gramajoara de statui cu pitici venerati in cultura moche, alergam printre vitrine, ghida latra sacadat: iote la cercelul asta enorm de nas, de fapt un disc gigantic de aur, punindu-l in fatza gurii crea un ecou si-i impresiona pe saracani, ce voce frumoasa are seficu isi ziceau si se aruncau la pamant, hap s-a stins lumina, hm, o pana de curent? nah ca se reaprinde, ghida mareste pasul, hap din nou bezna, e aproape 6 si muzeografii o ard ca la carciuma, scaunele pe mese si carati-va acasa, in ultimele cutioace sunt niste megapodoabe, 1 milion de para au fost cheltuiti ca sa fie cumparate intr-o licitatie sothesby o aparatoare de coccix, cercei si alte cateva zdranganele, toate au fost ciordite inainte ca arheologii sa inceapa oficial excavatiile, dupa s-a schimbat treaba, in fiecare poza apare cite-un militian care vegheaza demn asupra lucrarilor, afaraaaaa, suntem impinsi pina in sala cu indieni cu baterie, scena de la curtea stapanului sipanului, un caine mecanic da din coada si un fierar agita un ciocan, cocalarii raman paf si urmaresc uluiti balciul tehnologic, gata, e 6.05, suntem stuchiti in strada si ..marinimie, puteti sa faceti poze cu exteriorul muzeului.

perechea latino nu mai pridideste sa pozeze lasciv cu mormantu de beton, un nene cu chica isi cumpara 4 kile de amulete cu lord of sipan, o blonda pe la 50 tropaie in spate, are bus la 6.45 inspre trujillo, il pierdem pufneste catre sotz, el isi mangaie barbutza ingrijorat, si eu am bus la 7 si curul strans, ghida ii aduna intr-un tarziu pe clicclochisti dar dupa 4 minute fraaanaaaaa, am oprit la magazinului de napolitane kingkong, cu chiote 80% din microbuz coboara sa-si cumpere tumbes reales, sicriutzuri dulci cu 8749 de calorii, sotul blondei e si el parte din hoarda dezlantuita, 6.18 tasnim, claxoane, turbare, contrasens, si iata ca la si 28 cei doi ajung la statia lor de bus iar eu la si 30 la a mea, traiasca fittipaldi.

welcome to jurassic park, stewardesa robotica imparte biletele de bingo dupa cina fripturoasa, iiii-haaaa, ce pot sa castig? nimic ca esti straina si daca-ti ies numerele trebuie sa le faci cadou vreunui nenic din bus pe care-l simpatizezi, o aleg pe bufnita curioasa de linga mine, joc cu gandul la bunastarea ei, 45, 18, 72, 20 de minute nu se intampla nimic, stewardesa ne intinde intrebarile ajutatoare: de cate ori se schimba soferul intr-o calatorie pe busurile companiei cruz del sur? o babutza stie si uite cum alege doua numere, pierd cu demnitate si ma culc, noaptea e un sfetnic bun.

patronul de la el colonial imi strecoara o carte de vizita, diseara te astept la restaurantul cu program artistic arabesc zice plescaind, ficatul de porc i-a ramas pe dinti, bine ca-i are, clateste cu o bere tres cruces, curatza mai bine ca un ave maria, ghida ioni e la usa si tropaie nerabdatoare, haide, haide ca turul tre’ sa continue, pranzul n-a potolit dracii unei doamne care e scandalizata ca tre’ sa-si tina-n poala odorul de 5 anisori care rage isteric aaaaa, uuuuu, aaaaaa acoperind mister saxobitul alexandrei stan care urla din radio, pe sosea un panou mare face reclama sistemului medical peruan, un oncolog cu-o bata de baseball zice ca daca tu te bati cu cancerul atunci el personal vine sa zapaceasca boala cu-o lovitura in moalele capului, ioniii, fata, hai ca vreau o vorba cu matale, ghida-si arunca o ureche in care strecor incetisor intrebarea: crezi ca se poate asista la o ceremonie de purificare cu san pedro? animata ioni zice como no dar o sa fie scump, cactusul contine mescalina si, aidoma ayahuascai, iti da viziuni, si care va sa zica pot sa incerc? aaaaaa, asta e mai complicat, sunt shamani p-acilisa dar nu prea multi, au migrat la cuzco unde-i turistu cu portofelu manos, ghidu numarul 2 se activeaza si el, shamanii de aici sunt scumpi si nu-s ce trebuie, mergi la cuzco unde-i penny marketul de san pedro, preturi fara concurenta, bine prieteni, mizez pe voi.

microbuzul opreste in mijlocul unei favele desertice, pe peretii de chirpici se usuca chiloti adibas chinezesti si copii in slapi ard o miutza in fatza templului arco iris, pungi de plastic atarna pe peretii de adobe, templul arata jalnic, terfelit de intemperii pentru ca, spre deosebire de huaca del sol si huaca de la luna nu a fost acoperit si deci protejat de nisip, descoperit in ’46 a fost inghitit incet incet de cosmeliile sarmanilor din trujillo, ioni trage aer in piept si da drumu la banda: arco iris a fost construit de cultura chimu, cea care a urmat culturii moche, ii zice arco iris-curcubeu in limba spaniola sau templul dragonului pentru ca sub un curcubeu sunt 2 dragoni imbratisati, un grup de nemti cu un copil nevrotic, plictisiti de atata istorie dau drumul la o sedinta foto urlandu-si comenzile, hans mai la stanga, bertha treci fata in fatza frescei, ioni ridica si ea vocea: daca va uitati incolo, da, da, incolosa, se vede ca templul era legat de chan-chan, uriasa metropola chimu, 25000 de indieni isi vedeau de ale lor pina sa vina inka si sa-i zobeasca, toata lumea-n microbuz si hai sa vedem alte pietre, bertha si hans isi dau ochii peste cap da’ na, au platit si nu mai au scapare.

un nenic invelit in cupru troneaza in mijlocul pietei, manioso-invidos, cu fatza rosh-galbena, costumasul cetateanului e inka, asa si? crezi ca pentru americanca retarda care s-a incolacit pe coapsa lui si si-a imbarligat parul in sulita de tabla conteaza? ia zi ioni care-i treaba cu chan-chanul? gandit ca un labirint, orasul era imposibil de cucerit, vorba vine, incasii le-au taiat apa si le-au mierlit agricultura, in scurt timp au pus mana pe oras, pam-pam, urmam sagetele care ne duc prin tuneluri si culoare decorate cu pesti, navoduri, valuri si pelicani care duc la 3 piete gigant unde isi punea taraba cu picioci chimul de la sat, clic-clac-clic-clac, se-ncing flashurile si se-ncoarda bicepsurile, ioni turuie; chan chanu avea 300 de depozite de potol si 104 de apa, uite asta-i unul, in stanga se casca un bazin in care creste trestie groasa, totora, din ea isi faceau barcutele cu care indienii calareau presurf valurile, pentru chimu zeul suprem era apa, din ea s-a nascut lumea care l-a inceput era formata doar din luna si haos traind intr-o armonie perfecta, dar luna s-a-ncurcat cu pamantul si au procreat omul, haosul s-a simtit neglijat si a vrut sa distruga omenirea asa ca luna atunci a inventat soarele, ca sa fie mereu lumina iar haosul sa nu poata sa-i starpeasca progenitura, fascinant cum bietii indieni credeau ca haosul se opune omului si nu-i parte din el, de la temperatura entropia ajunge la cote maxime, babele cu pungi billa se-mpleticesc catre iesire, isterie la cumparat flecustete, ioni ne numara, ne-mparte, ii da cu rest, nu-i bine, unde-s bertha si cu hans, iacata-i, sa continuam.

microbuzu alearga pe coasta pacificului, valuri uriase se-ntind in apus, bine ati venit pe plaja huachayna, 254 de vanzatori ambulanti imi sfasie tricouasul, sparg bariera si m-arunc pe plaja jegoasa unde surferi si rastamani se tavalesc printre pahare de plastic si sticle de bere, avem doar 25 de minute sa varam degetu mic in apa ca dupa soferul se transforma-n porc si nu poate sa invarta colacul cu copitutele, nici nu-mi trebuie mai mult, apa e gheata si la intrarea pe ponton intr-o coliba e un nenic care-mi cere juma de soles ca sa intru, hahaha, timpul s-a scurs, creioanele jos, ioni ne baga-n masina si hai in oras, v-a placut turul? ba bine ca nu, imi cad ochii-n gura, i-oi avea eu mari dar nu mi-ajung nici pe-o masea, mi-e foame dar carciumile deschid la 7, deasupra vanzolelei de pe strada mare troneaza un banner mare care anunta ca ieri seara a fost marele caft de gagici in namol, ce ra-ta-re, ce ra-ta-re, haosul si luna stapanesc primordial trujillo, facerea lumii pe stil chimu, biblic.

welcome to jurassic park, ma-nfig intr-o chifa cu mancare infecta si cind scot nasul afara, la 8.30, mai sunt 5 oameni pe strada, obositi de-atata istorie trujillezi sforaie la 9, noapte buna

o rabla trage grabita la bordura, inauntru, intr-o cusca, e un cercopitec care da dovada de o inteligenta fascinanta, stie sa conduca si sa vorbeasca, imi exersez spaniola pentru animale mici cu blana: de ce te-au inchis in cusca? chewbacca  zice ca un tovaras taximetrist a fost atacat cu cutitul de 2 nenici si de teama tot tribul si-a tras gratii in spate si dreapta, ia zi cit imi iei pina-n muzeul larco? “20 de soles”, fugi prietene de aici, aaaa, soferila se repliaza, “atunci cit e corect, 15 soles”, hap in taraboanta si incepe slalomul printre broscute, trei aici, patru colea, e plina lima de volsfaganutze, la 1500 de para iti iei unu tzutz zice cercopitecul, de 5 parai bagam 40 de minute pe autostrazi, benzi si bandutze, trafic lejer de vara, poduri elegante si zgarie nori capitalisti, spatiile verzi de pe marginea soselelor sunt decupate si coafate, reclame din brusturi, una zice husqvarna, alta-i o dracie locala, am ajuns, intr-un conac chiaburesc e larco, probabil cel mai spectaculos muzeu de arta precolumbiana din lume.

babilonie, ghizii japonez, italian, spaniol, englez, francez, ungurean si moldovean se ciocnesc frenetic in fatza vitrinelor cu ceramica, uite aici este garderoba razboinicului moche, pina se dichiseau uitau de la ce-a pornit paruiala, ia sa vedem daca esti gata: pus-ai machiajul? pus, casca? da, cercei si colier?ihi, platosa, bratari si cercelul de nas? sunt toate, acoperitoru de coccix? da, hai ca esti gata de lupta, te pupic, rupe-le capu’ mamica, pai n-am cu ce ca arma o uitai, aoleu copile, noroc ca-i razboi ritualic si nu ne invadeaza dusmanu tzarisoara, trag cu urechea la ghid sa-nteleg cum e chestia cu razboaiele ritualice, se cafteau intre ei iar cei care pierdeau lupta-atunci cind adversarul le dadea casca jos si ii prindea de par-erau dezbracati si li se taia gatul cu cutitasul de catre zeul decapitator, la venirea spaniolilor asta s-a dat de 3 ori peste cap si a devenit ingerul archebuzier, singurul membru al clanului catolic sud-american care nu are niciun corespondent in familionul european, si astea ce sunt? niste bijuterii terfelite pentru ca la moartea proprietarului trebuiau sa crape si ornamentele cu el, uite ce idee buna, ar insemna ca la moartea lui iliescu ar merge la groapa tot psd-ul, a-haaa, si asta ce-i? un pachetel de carpa pe care sunt cusute codite,  “sunt de par-adevarat, direct din capul mortului luat” isi asigura grabit ghidul francez cele 4 oi carunte care-l urmeaza, el-mortu-e inauntru, in pozitie fetala, gata sa se nasca in noua lume in care a ajuns dupa ce-a terminat cu viata asta, never ending story.

in curte e batalie la cea mai interesanta parte a muzeului, eroticaaaa, culturile moche, lambayeque, chimu, toate bagau mana-n foc ca viata sexuala continua si dupa moarte, mortii ranjesc vesel si stau al naibii de bine pe carbasanul pe care niste dudui vii li-l scutura vanjos, sperma este oferita pamantului care este astfel inseminat de cadavre, maica-nchina-te vorba sarei, n-apuc sa fac crucea ca ma revolt, dis-cri-mi-na-re, moartele nu au pasarica, ele doar danseaza erotic impreuna cu mortul, urat, urmeaza zona perversiunilor, moche dau oricand bot lu titus still si jasminei, pozitii si incuscreli in care intra si zeii: zeul decapitator babardeste o domnita din a carei pitulice rodeste un copac din care culege fructe o maimuta, asta ce mai e? un jaguar abuzeaza o broasca si uite asa apare broasca cu urechi de jaguar, si asta? cum ce? celebra vulva cu dinti, cunoscuta oricarui pamantean din reclamele de la sensodyne, in depozitul enorm de ceramica din spatele muzeului showul continua, statuete cu paralizii faciale ale sifiliticilor si cetateni cu bube pe fatza si brate ca au preacurvit, hehehe.

welcome to jurassic park, se construieste in draci, lima creste de nu se mai opreste, suvuri tzitzirite se fugaresc pe soselele noi, farmacii stau ciopor pe fiecare colt de strada, eu zic ca tot belsugul se trage de la mortii moche si rodul dragostei cu pamantul in care-s bagati, voi ce parere aveti?

daca nu-i pe deal la montserate sa caste ochii de asfixie la casuta lui, bogotanul isi petrece duminica in catedrala ctitorita in mina de la zipaquira, a 16 a minune a lumii, cum n-ai fost? tzup in microbuzul care se cambreaza si se arunca navalnic in trafic, in loc de 1 ora jumate facem 45 de minute pina-n buricul orasului unde un banner anunta ca zipaquira e si ea o capitala, capitala sportului extrem, 60 de oameni casca extrem gura la skateri, roleri si biciclistii chinuiti extrem de talent, oooooo, aaaaaa, a cazut, putea sa cada si mai rau, extrem de rau, skateparkul arata de-ngheti, n-avem noi asa ceva, cum sa avem daca noi n-avem capitala sportului extrem, pietonala e extrem de aglomerata, poporenii se inghesuie prin fatza iglesiei rios de fuego del espirito santo mision internacional si halesc o carne fripta la santa parilla, altar de gratar si consumism crestin, poporu care nu atarna la skatepark bate cruci si murmura doamne miluieste la inmormantarea unui zipaquirian de vaza, clopotele se amesteca armonios cu claxonul trenuletului turistic, tuuuuuuuuuut, sinistru.

turistii se bulucesc spre intrarea in mina printr-un cordon de carciumioare, chelneri-ti flutura-n ochi sfantul meniu, apostolii parillei ingenuncheaza in fatza gratarelor, almuerzoooo, chiar si cu juma din poporul turistic ocupat cu furculita si cutitul tot e balamuc la intrare, gaini fara cap, toti alergam de colo-colo, de unde se iau bilete? dreapta, stanga, spate, doi falsi indieni cherokee fac playback la nai si fluier pe un cantecel incas, linga un copil cu curu mare incearca sa si-l catere pe peretele de escalada, cacofonie-muzica urla din cele 234 de carciumi in care ai putea sa-nfuleci un carnat inainte sa te afunzi in putz, pe tavanul organizatorii au desenat din beculete drapelele tuturor tarilor, u-aaaaaa-u, aici incepe via crucis-fiecare moment biblic este sculptat in dreptul unei galerii, clic-clac-cloc, zambete catarate pe cruci si jeg cit cuprinde, uite-o sala inchisa, e sala vip-haha, pentru cina cea de taina.

catedrala se deschide imensa, luminata in mov, ba nu in roz, ba nu in verde, puhoaie se-mpiedica in crucea lui isus, in rochia fecioarei, auuuu, mai incet, ai grija, stai frate, veste fosforescente te lipesc de perete si-ti baga blitzu-n ochi, na-acu aveti si amintire, 10000 de pesos, intr-un lighean de sare e sapata capela sixtina, fuga-fuga-fuga ca pierdem turul drumului minerului, o noua buluceala la casti cu baterie si lanterna, da si mie, ia si tie, ghida-pitica turuie ceva la 50 de metri in fatza, nu aud nimic pentru ca suntem vreo suta de oameni cu casti galbene si entuziasm la rosu, “atentie, nu va aprindeti lanternele ca sa puteti simti ce simteau minerii care coborau in secolul XVII in mina, bineeee?”, poporul mormaie aprobator excitat, copilul din fatza mea face atac de panica si contamineaza 2 babe care ma calca-n picioare in trapul lor inspre iesire.

nu atingeti peretii ca-s lilieci, nu aprindeti luminile ca-i speriati, caterinca stricata pe care duduile n-o prind, tzipa isterizate aaaaaaa, iiiiiiiaaaaa si nu-i lasa pe sotziori sa afle care-i treaba cu sistemul de ventilatie, ce zice, ce zice? ghida o ia de la capat: chiar si-n minele de sare se acumuleaza gaze toxice si ca sa le descopere minerii foloseau pe vremuri canari, daca dadeau coltul era ceva nasol in aer si atunci iti luai pasarica moarta si-o taiai afara, daca nu crapai gazat puteai s-o mierlesti sub galeria surpata din cauza apei infiltrata prin pereti, d-aia mereu trebuia sa faci un sistem de drenaj, ia aprindeti-va lampasele, uuuuuhaaaaa, orbire generalizata, femeile intr-o parte, luati tarnacopul si spargeti peretele galeriei aleia, barbatii-n partea astalalta, campionatul de muschi, iaca la domnu ce vrednic e si cit de strasnic loveste, sar scantei si stralucesc flashuri, pitica ne face instructaju: acum o sa punem niste dinamita sa darimam peretele asta, care are o bricheta? louisito, vino-ncoa prietene, cind se aprinde fitilul fugiti toti dupa peretele astalalt ca sa nu va zborseasca explozia, bine? nu glumesc, poporu pune botu, fitilul paraie si fasaie, buuuuuuuuuummmmmmmmmmmmm, praf si fum cu putoare de carbid ne-nvaluie si curge prin gurile de ventilatie in catedrala, muierustile urla si se impleticesc, un sfert din grup ramine pe loc, daca era o treaba pe bune dadeam coltul fara lumanare, amin.

turul nostru s-a incheiat, degringolada la predarea castilor ca la retragerea armatei vietnamului de sud, un miros vartos de popcorn trage turistu de nas spre galeria comerciala, miracolul cumparaturilor: bijuterii de sare si ciocolata trasa-n cafea, tricouri si sculpturi, portofelele sar din buzunar si cardurile sar din portofele, hop-sa-sa-sa-sa, intr-o galerie se da arta cu leduri, cu gatul frunt casti ochii la floricele si stelute, dau sa fac o poza s-un nenic mi se baga-n fatza, mai dau sa fac una, din nou obstructie, popcornul e inlocuit cu duhnet de urina si galeriile se umplu brusc de poporu almuerzat, e timpul sa fugim.

2 carlige de autobuz se lupta pe clienti, l-aleg pe ala mai mare unde soferila si ajutorul inghesuie batrani, copii si invalizi pe culoar, 45 de minute de suferinta pin’ la terminal, trecem pe linga calea ferata unde vad un…..tren in miscare stimati cititori, un caine il fugareste si aproape-l musca de-o rotita, hap, inapoi la hotel dau sa platesc cu card..haha, ce gluma buna, da’ n-am cash, asta e o problema ca e duminica si atm-urile sunt inchise, cum frate? da, se odihnesc crestineste si ele, hop in taxi si hai sa vanam un bancomat necredincios, imi fac trei cruci si ma ajuta, cursa scurta, doar 5000 de pesosi, de fapt 6000, stiti azi e duminica si tre’ sa platiti taxa de deranj, welcome to jurassic park si noapte buna.

neaparat trebuie sa vezi podul de cale ferata din secolul XIX, de ce? l-a facut appolodor, eiffel,vreun  inginer cu litera dublata-n nume? e antic surioara, de pe vremea de cind muschiul baietilor cu benzina nu-i tinea sa faca pushups cu guvernul, iarba a crescut de-un cot intre traverse, garile au scos locomotiva cu aburi in fatza si acum sunt muzee, de 20 de ani caile ferate au tras oblonu-masura de securitate, una e sa opreasca farcul un camion si alta e sa puna mana pe o garnitura, doar la protectia voastra ne gandim au zis oficialii infigandu-si in sosete caramida de bani cu iz de benzina; alunec 2 kilometri pe curbe printre taraba cu branza si kumis si iaca podul, antic din 1950 cind fenicienii din guvern au fost intrerupti de Violencia si s-au naruit ca civilizatie, scartzzzz, o poarta unsa ultima oara in mesosoic se casca spre campingul de unde, cu-o aguila-n gura, vezi mai limpede arcele podului, un gica petrescu isi tarsaie picioarele pina la frigider, apuca nesigur o sticla, o aduce, te calca pe picior, auuuuuuci, hap ti-a prins gura deschisa, ti-a turnat cervecita in ea, 2000 de pesosi-pret de turist, ranjeste si te cojeste, sa fie primit.

nou record de ergonomie cu palarie, 8 oameni se inghesuie sub fusta scurta a willysului astmatic, doua pupeze fac gargara “hai fata la cou-cou-raaa, hahahaha, cou-cou-raaa”, americanii extatici de care fac misto domnitele sunt imuni la caterinca, isi postesc canoanele gigantice, mustati si neni in ponchouri de bebelus la mare rezolutie si inalta definitie: “this one pretty much captures the feel of the..”, muierustile inghesuie intre picioare oua pentru nea miguel, carne pentru nea marcel, e sfarsit de saptamina si proviziile curg catre valle de cou-cou-ra, doi austrieci voiajori sunt aplatizati intre europaletii cu ulei, depasim un cowboy pe cal tunnat, cu radio dotat, norul se ridica si in fatza se deschide valea, vaci printre palmieri, jungla si orezarii, clicclaccloc, pozele curg, ochii se umezesc, in sfarsit a avut o data si lonely planet dreptate, cocora arata de ingheti la 35 de grade.

jesus asta nu baga mers pe apa dar te poate scula din morti cu reteta de curry ciordita de la colegii indieni cu care a lucrat la microsoft in londra, e madrilean si s-a mutat in salento’n 2010 gonit de ideologie, ha?, socialismul distruge europa si nu mai e de stat declara sobru si aseaza pe masa un platouas cu chorizo si jamon spaniol, columbia e de 10 ori mai meseriasa decat shitholul de acasa, stii de ce am plecat? nu jesuse, baga, pentru ca nu mai suportam ca orice paki cu 7 copii sa primeasca o casa de 2 milioane de lire ajutor de la stat si eu sa platesc pentru asta, fucking socialism, a fost bine sub franco dar au venit astia cu upercutul de stanga si-au pus totul la pamant, jesus uita de bucatarie si se-nfige-n strategie: fii atenta ce trebuie sa faci, vii cu 100000 de euro si cumperi o casa in finlandia, aici la o svarlitura de batz, e mai frumos ca salento si mult mai ieftin, deschizi bed and breakfast sau restaurant in care dai si altceva decat mancare columbiana, banii ii tii intr-o banca de aici ca aia-n europa nu-ti dau un sfantz si gata fetito, esti aranjata pe toata viata.

daca e asa simplu, tzac-pac, de ce’s astia rupti in cur? jesus scoate inca 3 maini si incepe sa enumere motivele pe degete: sunt lenesi, tot artizanatul de pe tarabe e facut in china, il cumpara, dubleaza pretul si-l revand, niste puturosi colosali, sunt beliti istoric si au fost invatati sa te muste, la primul semn de bunatate ti-ai aratat slabiciunea si sar pe tine sa te ciordeasca, de fapt fura din principiu, daca reusesc inseamna ca meriti sa fii furat si deci nu esti victima lor ci victima propriei tale prostii, uite politia, ma opreste la doua zile sperand sa ma prinda cu ceva, eu sa-i spaguiesc si ei sa inchida magnanim ochii, m-au amendat acum vreo 2 luni ca fumam la volan si aici e interzis, hoooooolaaaa, doi australieni nauci se prabusesc sparti de oboseala la o masa, cockerul cookie se agita sperand ca cineva ii va arunca batul si pica intr-o neagra depresie cind vede ca jesus s-a trantit iar pe scaun si scoate un iepuroi din tolba cu povesti: stii de ce nu-mi plac mie englezii, astia, anglo-saxonii?jesus, vorbeste si tu mai incet ca te aud clientii, coboara vocea si ii da bataie: “cind am plecat in ’80 la londra nu stiam boaba de engleza, lucram portar la harrods si o blonduta imi facea ochi dulci dar de fiecare data cind incercam sa o scot la o cafea ma refuza, intr-o seara insa a acceptat sa mergem la o bere, a dat-o pe gat si-a tras haina peste cap si acolo, in mijlocul pubului..stii tu”, nu, nu stiu, “mi-a supt-o”, jesuuuus, “da, da, si a doua zi se facea ca nu ma cunoaste si cind am rugat o spanioloaica s-o intrebe ce are cu mine i-a spus ca nu ma cunoaste prea bine, adica mi-o cunosti cit sa mi-o iei in gura, la o bere dar nu cit sa bei cu mine o cafea, din clipa aia nu am mai vrut sa am de-a face cu englezoaicele si m-am casatorit cu o columbianca, uite ca a venit, sa nu-i zici ca ti-am povestit asta”, nu prietene, dar am un blog, banuiesc ca nu intelege romaneste.

welcome to jurassic park, inchei seara cu un joc de tejo, asa ii zice cataroiului de fier cu care arunci intr-o lada plina cu lut incercand sa lovesti doua triunghiuri cu praf de pusca asezate pe un inel de fier si fac buuuuuum, chelnerul cu fatza de arici are antrenament, buuuuuum inca o data, explica iute: daca nimeresti triunghiurile ai 3 puncte, daca nimeresti cercul de metal ai 6, daca nimeresti cercul si triunghiurile explodeaza ai 9 puncte, buuuum, astia-s altii de linga noi, sunt profi si arunca la ladite de la 15 metri, chelnerul continua: primul care face 21 de puncte castiga, pierzatorul plateste tzuicile tuturor jucatorilor, de fapt doar spritzul costa ca pe tejo nu-ti ia nimeni nici un sfantz, sar cu 3 beri poker ca abia am reusit sa ating de 4 ori cutia, poate ca am mai mare bafta la sapo, trebuie sa bagi inele pe gatul broastei dar in salento ii extrathrill ca i-au lipit explozibil pe bot, fac puncte dar nu fac poc, frustrata ma spal pe maini de lut si rugina in pisoarul de dupa perdeluta, buuum, pooooc, buuuum, atmosfera exploziba, cine nu sare, cine nu sareeee, ori este caine ori e prost de moareee.